Grile gradul II

Acasă › Întrebări › Norme tehnice

I7-2011: instalații în clădiri

50 de întrebări din tematica examenului de electrician autorizat gradul II (norme tehnice), verificate pe actele în vigoare. Încearcă să răspunzi singur înainte să deschizi explicația.

Exersează capitolul interactivSimulare de examen
  1. În amplasamente cu risc de incendiu datorita prafului și /sau fibrelor, temperatura la suprafața corpurilor de iluminat, în caz de defect, trebuie să fie limitată la:

    1. 200º C
    2. 115º C
    3. 80º C
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) 115º C

    În amplasamentele cu risc de incendiu din cauza prafului sau fibrelor, temperatura la suprafața corpurilor de iluminat este limitată la 90°C în funcționare normală și la 115°C în caz de defect. Capcana este valoarea de 90°C (regim normal), care nu apare aici; 200°C și 80°C nu sunt valori din normativ.

    Sursa: I7-2011, pct. 4.2.3.2.14 (forma modificată prin Ord. MDLPA nr. 959/2023)

  2. Pentru verificarea rezistenței de izolație a pardoselii trebuie efectuate cel puțin trei măsurări în același amplasament; una din aceste măsurări se efectuează la o distanță de orice conductor extern accesibil din amplasament de:

    1. cca. 0,5 m
    2. cca. 1 m
    3. cca. 2 m
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) cca. 1 m

    Rezistența izolației pardoselii se măsoară în cel puțin trei puncte din același amplasament: una dintre măsurări la aproximativ 1 m de orice conductor extern accesibil, iar celelalte două la distanțe mai mari.

    Sursa: I7-2011, pct. 8.1.1.3.5

  3. Conductorul neutru se leagă la dulia lămpii:

    1. la borna din interior
    2. la oricare dintre borne
    3. la borna conectata la partea filetata a duliei
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) la borna conectata la partea filetata a duliei

    Conductorul neutru se leagă la borna conectată la partea filetată a duliei, iar faza la borna din interior (contactul central). Astfel, filetul, care poate fi atins la schimbarea becului, nu este sub tensiune față de pământ.

    Sursa: I7-2011, pct. 5.4.19

  4. Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare în cazul motoarelor se face ținându-se seama:

    1. numai de sarcinile în regim normal de funcționare
    2. numai de sarcinile de pornire
    3. de simultaneitatea sarcinilor în regim normal și de pornire
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) de simultaneitatea sarcinilor în regim normal și de pornire

    La motoare, conductoarele circuitelor de alimentare se dimensionează ținând seama de simultaneitatea sarcinilor atât în regim normal, cât și la pornire. Luarea în calcul doar a unuia dintre regimuri este insuficientă.

    Sursa: I7-2011, pct. 5.3.1.2

  5. Este admisă racordarea prin prize la circuitul de alimentare al receptoarelor electrice cu putere nominală până la:

    1. 0,5 kW
    2. 1 kW
    3. 2 kW
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) 2 kW

    Prin prize se pot racorda receptoare cu puterea nominală de până la 2 kW. Receptoarele de peste 2 kW se racordează prin priză dedicată (un singur receptor) sau prin racord fix.

    Sursa: I7-2011, pct. 5.3.2.3

  6. Corpurile de iluminat care se instalează în depozite cu materiale combustibile, categoria BE 2, trebuie să fie întotdeauna:

    1. echipate cu lămpi fluorescente
    2. prevăzute cu grătar protector
    3. prevăzute cu glob, respectiv cu difuzor
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) prevăzute cu glob, respectiv cu difuzor

    În depozitele cu materiale combustibile (BE2), corpurile de iluminat trebuie să aibă întotdeauna glob, respectiv difuzor. Grătarul protector se adaugă doar dacă există și pericol de șocuri mecanice, deci nu este „întotdeauna”.

    Sursa: I7-2011, pct. 5.4.19

  7. În mod special se prevăd conductoare din cupru la circuitele electrice pentru alimentarea de sisteme și instalații de prevenire și stingere a incendiilor, atunci când secțiunea conductoarelor din aluminiu ar rezulta mai mică de:

    1. 16 mm2
    2. 25 mm2
    3. 10 mm2
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) 10 mm2

    La circuitele receptoarelor de importanță deosebită, inclusiv sistemele de prevenire și stingere a incendiilor, se folosesc conductoare din cupru atunci când secțiunea din aluminiu ar rezulta mai mică de 10 mm².

    Sursa: I7-2011, pct. 5.1.7.2 lit. a)

  8. La circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanță deosebită (receptoare din blocul operator al spitalelor, iluminat de siguranță, etc) materialul conductoarelor este:

    1. întotdeauna aluminiu
    2. întotdeauna cupru
    3. cupru sau aluminiu, condiționat
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) cupru sau aluminiu, condiționat

    Normativul cere cupru la circuitele receptoarelor de importanță deosebită (bloc operator, iluminat de siguranță etc.) doar atunci când secțiunea din aluminiu ar rezulta mai mică de 10 mm². Peste această secțiune aluminiul este admis, deci materialul este „cupru sau aluminiu, condiționat”, nu „întotdeauna cupru”.

    Sursa: I7-2011, pct. 5.1.7.2 lit. a)

  9. Legăturile barelor se execută:

    1. numai prin sudare
    2. numai cu ajutorul șuruburilor
    3. cu ajutorul șuruburilor, clemelor sau prin sudare
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) cu ajutorul șuruburilor, clemelor sau prin sudare

    Legăturile barelor se pot executa cu șuruburi, cu cleme sau prin sudare. Variantele cu „numai” sunt prea restrictive.

    Sursa: I7-2011, pct. 5.2.6.10

  10. Legăturile conductoarelor izolate se acoperă cu material electroizolant (de ex. tub varniș, bandă izolantă, capsule izolante etc):

    1. numai dacă sunt accesibile
    2. opțional
    3. întotdeauna
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) întotdeauna

    Normativul prevede fără excepții că legăturile conductoarelor izolate se acoperă cu material electroizolant (tub varniș, bandă izolantă, capsule). Nu contează dacă sunt accesibile sau nu.

    Sursa: I7-2011, pct. 5.2.6.7

  11. Amplasarea instalațiilor electrice de conexiuni și distribuție în interiorul încăperilor de cabluri:

    1. este interzisă, cu unele excepții
    2. este permisă întotdeauna
    3. nu există în prescripțiile energetice o prevedere în acest sens
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) este interzisă, cu unele excepții

    Încăperile de cabluri sunt destinate cablurilor, de aceea amplasarea în ele a instalațiilor de conexiuni și distribuție este interzisă, cu unele excepții prevăzute expres. Varianta „nu există o prevedere” este greșită, deoarece prescripțiile energetice reglementează explicit situația.

    Sursa: PE 102/1986

  12. Căile de curent ce nu se pot realiza în execuție etanșă, în încăperi și în spații din exterior cu mediu coroziv, pot fi realizate întotdeauna din:

    1. Cu
    2. Al
    3. otel
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) Cu

    Unde căile de curent nu pot fi executate etanș într-un mediu coroziv, se folosește cuprul, care are stabilitatea chimică cea mai bună dintre variante. Aluminiul și oțelul sunt admise doar dacă sunt rezistente la agentul coroziv sau protejate.

    Sursa: PE 102/1986; principiu similar în I7-2011, pct. 5.1.7.2 lit. b)

  13. În cazul în care temperatura minimă este sub valorile stabilite de norme, montarea aparatelor înglobate în echipamentul de joasă tensiune :

    1. se admite dacă se prevede o încălzire locală
    2. nu se admite
    3. se admite în cazul în care aparatele au ulei
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) se admite dacă se prevede o încălzire locală

    Dacă temperatura minimă din încăpere este sub limita admisă pentru aparate, montarea lor în echipament este totuși admisă, cu condiția unei încălziri locale. Interdicția totală și condiția „aparate cu ulei” nu corespund prevederilor.

    Sursa: PE 102/1986; principiu similar în I7-2011, pct. 5.3.3.8

  14. Siguranțele cu capac filetat trebuie să fie montate în așa fel încât:

    1. conductoarele de alimentare să fie legate la șuruburile de contact
    2. conductoarele de plecare spre consumatori să fie legate la șuruburile de contact
    3. conductoarele de alimentare să fie legate la duliile filetate
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) conductoarele de alimentare să fie legate la șuruburile de contact

    La siguranțele cu filet, alimentarea (faza) se leagă la contactul central al soclului (șurubul de contact), iar plecarea la partea filetată. Astfel, la scoaterea patronului, filetul accesibil nu rămâne sub tensiune.

    Sursa: PE 102/1986; I7-2011, pct. 5.3.4.3.1.2

  15. Supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracțiune:

    1. este permisă întotdeauna
    2. este permisă în cazul conductoarelor de cupru
    3. este interzisă
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) este interzisă

    Este interzisă supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracțiune, indiferent de materialul conductorului. Excepțiile sunt doar liniile de contact pentru receptoare mobile și conductele instalate liber pe suporturi dimensionate corespunzător.

    Sursa: I7-2011, pct. 5.2.6.6

  16. Tuburile și țevile metalice sau din material plastic din instalațiile electrice de j.t. se instalează:

    1. numai aparent
    2. numai îngropat
    3. aparent sau îngropat, în anumite condiții
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) aparent sau îngropat, în anumite condiții

    Tuburile și țevile de protecție, metalice sau din plastic, se pot monta aparent, îngropat sau înglobat în elemente de construcție incombustibile. Tipul de tub se alege în funcție de modul de instalare (tabelul 5.8), deci nu există o restricție de tip „numai”.

    Sursa: I7-2011, pct. 5.2.12.2.1

  17. Pentru asigurarea selectivității, între curenții nominali ai fuzibilelor a două siguranțe consecutive, diferența trebuie să fie de cel puțin:

    1. doua trepte
    2. o treapta
    3. trei trepte
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) doua trepte

    Pentru selectivitate, între curenții nominali ai fuzibilelor a două siguranțe consecutive trebuie să existe o diferență de cel puțin două trepte. O singură treaptă nu garantează că se arde doar siguranța cea mai apropiată de defect.

    Sursa: I7-2011, pct. 4.3.7.1

  18. Masă (a unui echipament sau element de construcție)reprezintă:

    1. elemente conductoare din instalație aflate sub tensiune
    2. elemente izolante din instalație aflate în legătură cu pământul
    3. parte conductoare accesibilă a unui echipament, care poate fi atinsă și care în mod normal nu se află sub tensiune, dar care poate fi pusă sub tensiune în urma unui defect a zolației de bază.
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) parte conductoare accesibilă a unui echipament, care poate fi atinsă și care în mod normal nu se află sub tensiune, dar care poate fi pusă sub tensiune în urma unui defect a zolației de bază.

    Masa este o parte conductoare accesibilă a unui echipament: poate fi atinsă, nu este în mod normal sub tensiune, dar poate ajunge sub tensiune la un defect al izolației de bază. Elementele aflate normal sub tensiune sunt părți active, nu mase.

    Sursa: I7-2011, cap. 2 (Terminologie), definiția „masă”

  19. Se consideră atingere directă:

    1. contactul persoanelor sau animalelor domestice sau de crescătorie cu mase puse accidental sub tensiune datorită unui defect electric
    2. contactul direct al persoanelor sau al animalelor cu părți active
    3. contactul persoanelor sau animalelor domestice sau de crescătorie cu părți ale unei instalații electrice
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) contactul direct al persoanelor sau al animalelor cu părți active

    Atingerea directă este contactul persoanelor sau animalelor cu părți active. Contactul cu mase puse accidental sub tensiune printr-un defect (varianta a) este atingere indirectă.

    Sursa: I7-2011, cap. 2 (Terminologie), definiția „atingere directă”

  20. Conform I 7, parte activă a unei instalații este:

    1. conductorul PEN
    2. conductorul neutru (N)
    3. Partea conductoare accesibilă a unui echipament electric sau a unui element de construcție care poate fi atinsă, dar care în mod normal nu este sub tensiune
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) conductorul neutru (N)

    Conform definiției, partea activă include conductorul neutru (N), dar prin convenție exclude conductorul PEN. Varianta c descrie o parte conductoare accesibilă (masă), nu o parte activă.

    Sursa: I7-2011, cap. 2 (Terminologie), definiția „parte activă”

  21. Conform I 7, parte activă a unei instalații este:

    1. conductor sau parte conductoare destinată să fie pusă sub tensiune în funcționare normală
    2. Partea conductoare accesibilă a unui echipament electric sau a unui element de construcție care poate fi atinsă, dar care în mod normal nu este sub tensiune
    3. conductorul PEN
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) conductor sau parte conductoare destinată să fie pusă sub tensiune în funcționare normală

    Partea activă este un conductor sau o parte conductoare destinată să fie sub tensiune în funcționare normală (inclusiv neutrul). Conductorul PEN este exclus prin convenție, iar varianta b este definiția părții conductoare accesibile.

    Sursa: I7-2011, cap. 2 (Terminologie), definiția „parte activă”

  22. Conform I 7, parte conductoare accesibilă este:

    1. partea izolantă accesibilă a unui element de construcție care poate fi atinsă, și care poate ajunge sub tensiune în caz de defect
    2. parte conductoare a unui echipament, care poate fi atinsă, și care nu este în mod normal sub tensiune, dar care poate ajunge sub tensiune în cazul unui defect al izolației de bază.
    3. elemente conductoare din instalație aflate sub tensiune
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) parte conductoare a unui echipament, care poate fi atinsă, și care nu este în mod normal sub tensiune, dar care poate ajunge sub tensiune în cazul unui defect al izolației de bază.

    Partea conductoare accesibilă este o parte conductoare a unui echipament care poate fi atinsă, nu este în mod normal sub tensiune, dar poate ajunge sub tensiune la defectarea izolației de bază. O parte izolantă nu poate fi „conductoare”, iar elementele aflate normal sub tensiune sunt părți active.

    Sursa: I7-2011, cap. 2 (Terminologie), definiția „parte conductoare accesibilă”

  23. Conductorul neutru (N) trebuie să aibă aceeași secțiune cu conductorul de fază:

    1. în circuitele monofazate cu trei conductoare și în circuitele polifazate indiferent de secțiunea conductoarelor de fază
    2. în circuitele monofazate cu trei conductoare și în circuitele polifazate ale căror conductoare de fază au secțiunea mai mică sau egală cu 16 mm2Cu sau 25 mm2Al
    3. în circuitele monofazate cu trei conductoare și în circuitele polifazate ale căror conductoare de fază au secțiunea mai mică sau egală cu 25 mm2 Cu sau 35 mm2 Al
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) în circuitele monofazate cu trei conductoare și în circuitele polifazate ale căror conductoare de fază au secțiunea mai mică sau egală cu 16 mm2Cu sau 25 mm2Al

    Neutrul are aceeași secțiune cu faza în circuitele polifazate cu secțiunea fazei de cel mult 16 mm² Cu sau 25 mm² Al. Peste aceste valori, în anumite condiții (sarcină echilibrată, armonici reduse, neutru protejat), neutrul poate fi mai subțire, deci „indiferent de secțiune” este greșit.

    Sursa: I7-2011, pct. 5.2.4.6.1 și 5.2.4.6.3

  24. Conductorul neutru (N) trebuie să aibă aceeași secțiune cu conductorul de fază:

    1. în circuitele monofazate cu două conductoare, indiferent de secțiunea conductoarelor
    2. în circuitele monofazate cu trei conductoare și în circuitele polifazate ale căror conductoare de fază au secțiunea mai mică sau egală cu 25 mm2 Cu sau 35 mm2 Al
    3. în circuitele monofazate cu trei conductoare și în circuitele polifazate indiferent de secțiunea conductoarelor de fază
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) în circuitele monofazate cu două conductoare, indiferent de secțiunea conductoarelor

    În circuitele monofazate cu două conductoare, neutrul are întotdeauna aceeași secțiune cu faza, indiferent de secțiune. Pentru circuitele polifazate, egalitatea este obligatorie doar până la 16 mm² Cu sau 25 mm² Al, nu până la 25/35 mm² și nu „indiferent de secțiune”.

    Sursa: I7-2011, pct. 5.2.4.6.1 lit. a)

  25. Valoarea curentului maxim admisibil într-un conductor în regim permanent de lucru depinde de:

    1. tipul receptorului alimentat
    2. lungimea circuitului
    3. secțiunea conductorului
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) secțiunea conductorului

    Curentul maxim admisibil este o caracteristică a conductorului: depinde de secțiune, de material, de izolație, de modul de pozare și de temperatura mediului. Lungimea circuitului influențează căderea de tensiune, nu încălzirea în regim permanent, iar tipul receptorului nu contează.

    Sursa: I7-2011, pct. 5.2.4.1.2

  26. Valoarea curentului maxim admisibil într-un conductor în regim permanent de lucru depinde de:

    1. lungimea circuitului
    2. materialul conductorului
    3. tipul receptorului alimentat
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) materialul conductorului

    Curentul maxim admisibil depinde de natura (materialul) conductorului: la aceeași secțiune, cuprul suportă un curent mai mare decât aluminiul. Lungimea circuitului și tipul receptorului nu influențează curentul admisibil.

    Sursa: I7-2011, pct. 5.2.4.1.2

  27. Valoarea curentului maxim admisibil într-un conductor în regim permanent de lucru depinde de:

    1. lungimea circuitului
    2. natura izolației conductorului
    3. tipul receptorului alimentat
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) natura izolației conductorului

    Natura izolației stabilește temperatura maximă admisă a conductorului (de exemplu PVC față de XLPE), deci și curentul maxim admisibil. Lungimea circuitului și tipul receptorului nu intervin.

    Sursa: I7-2011, pct. 5.2.4.1.2

  28. Valoarea curentului maxim admisibil într-un conductor în regim permanent de lucru depinde de:

    1. modul de montare
    2. tipul receptorului alimentat
    3. lungimea circuitului
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) modul de montare

    Modul (sistemul) de pozare influențează răcirea conductorului, deci curentul maxim admisibil: un cablu în tub sau în grup se răcește mai greu decât unul în aer liber. Tipul receptorului și lungimea circuitului nu intervin.

    Sursa: I7-2011, pct. 5.2.4.1.2

  29. La instalațiile electrice de putere de joasă tensiune, densitatea maximă de curent admisă în regim de scurtă durată la pornire este de:

    1. 50 A/mm2 pentru conductoare de cupru
    2. 35 A/mm2 pentru conductoare de aluminiu
    3. 20 A/mm2 pentru conductoare de aluminiu
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) 20 A/mm2 pentru conductoare de aluminiu

    La verificarea stabilității termice la pornirea motoarelor, densitatea maximă de curent este 35 A/mm² pentru cupru și 20 A/mm² pentru aluminiu. Valorile 50 A/mm² Cu și 35 A/mm² Al sunt greșite.

    Sursa: I7-2011, pct. 5.2.4.1.3 lit. c)

  30. La instalațiile electrice de putere de joasă tensiune, densitatea maximă de curent admisă în regim de scurtă durată la pornire este de:

    1. 35 A/mm2 pentru conductoare de aluminiu
    2. 35A/mm2 pentru conductoare de cupru
    3. 16 A/mm2 pentru conductoare de aluminiu
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) 35A/mm2 pentru conductoare de cupru

    La pornire, densitatea maximă de curent admisă este 35 A/mm² pentru cupru și 20 A/mm² pentru aluminiu. Capcana este varianta cu 35 A/mm² pentru aluminiu: valoarea de 35 aparține cuprului.

    Sursa: I7-2011, pct. 5.2.4.1.3 lit. c)

  31. În cazul instalațiilor electrice de alimentare a motoarelor electrice, pierderea de tensiune la pornire, față de tensiunea nominală (dacă nu se dispune de alte date specificate de producătorul motorului etc.), trebuie să fie cel mult egală cu:

    1. 20%
    2. 25%
    3. 12%
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) 12%

    Căderea de tensiune la pornirea motoarelor trebuie să fie cel mult cea indicată de producător, dar maximum 12% din tensiunea nominală dacă nu există alte date.

    Sursa: I7-2011, pct. 5.2.5.3

  32. Secțiunea minimă admisă pentru conductoare de fază din circuite pentru prize monofazate în instalațiile electrice din interiorul clădirilor este de:

    1. 2,5 mm2 cupru,
    2. 1,5 mm2 cupru, 2,5 mm2 aluminiu
    3. 4 mm2 aluminiu
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) 2,5 mm2 cupru,

    Pentru circuitele de prize monofazate, secțiunea minimă a fazei este 2,5 mm² cupru. Prizele nu au borne pentru aluminiu, deci se cere cupru. Secțiunea de 1,5 mm² Cu este minimul pentru circuitele de iluminat, nu pentru prize.

    Sursa: I7-2011, anexa 5.32 (poz. 1.2) și pct. 5.1.7.2 lit. f)

  33. Secțiunea minimă admisă a conductorului de fază pentru circuitul unui receptor electrocasnic monofazat cu putere de peste 2 kW este de:

    1. 2,5 mm2 cupru
    2. 1,5 mm2 cupru, 2,5 mm2 aluminiu
    3. 4 mm2 aluminiu
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) 2,5 mm2 cupru

    Receptoarele electrocasnice de peste 2 kW se alimentează prin circuit (priză) separat, dimensionat după putere, dar nu sub minimul pentru circuite de prize: 2,5 mm² cupru. Secțiunea de 1,5 mm² Cu nu este suficientă pentru un circuit de priză.

    Sursa: I7-2011, pct. 5.4.7 și anexa 5.32

  34. Pentru circuite monofazate, conductorul neutru (N) va avea:

    1. aceeași secțiune ca și conductorul de fază
    2. aceeași secțiune ca și conductorul de fază, numai pentru conductoare de cupru
    3. aceeași secțiune ca și conductorul de fază, numai pentru conductoare de aluminiu
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) aceeași secțiune ca și conductorul de fază

    În circuitele monofazate, neutrul are aceeași secțiune cu faza, indiferent de material (cupru sau aluminiu), pentru că este parcurs de același curent ca faza.

    Sursa: I7-2011, anexa 5.32, nota 1; pct. 5.2.4.6.1 lit. a)

  35. Cablurile de energie la circuitele care alimentează receptoare de importanță deosebită, se prevăd cu conductoare de cupru atunci când secțiunea conductoarelor (din aluminiu) ar rezulta mai mică de :

    1. 10mm2
    2. 16mm2
    3. 6mm2
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) 10mm2

    La circuitele receptoarelor de importanță deosebită, se folosesc conductoare din cupru atunci când secțiunea din aluminiu ar rezulta mai mică de 10 mm². Valorile 16 și 6 mm² nu sunt pragul din normativ.

    Sursa: I7-2011, pct. 5.1.7.2 lit. a)

  36. Întrerupătoarele, comutatoarele și butoanele de lumină se montează, față de nivelul pardoselii finite, la înălțimea de:

    1. 1m de la axul aparatului
    2. (0,6-1,5) m de la axul aparatului
    3. 1,5 m de la axul aparatului
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) (0,6-1,5) m de la axul aparatului

    Se recomandă montarea întrerupătoarelor, comutatoarelor și butoanelor la 0,6...1,5 m de pardoseala finită. Normativul dă un interval, nu o valoare fixă de 1 m sau 1,5 m.

    Sursa: I7-2011, pct. 5.4.22

  37. Prevederile normativului I 7 – 2011 se aplică la proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente:

    1. clădirilor cu funcțiuni agroindustriale și agrozootehnice
    2. minelor și carierelor
    3. depozitelor de materiale pirotehnice și explozive
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) clădirilor cu funcțiuni agroindustriale și agrozootehnice

    I7-2011 se aplică și clădirilor cu funcțiuni agroindustriale și agrozootehnice. Minele și carierele, precum și depozitele de materiale pirotehnice și explozive, sunt excluse explicit din domeniul de aplicare.

    Sursa: I7-2011, pct. 1.1 lit. d) și pct. 1.2 lit. b), d)

  38. Alimentarea receptoarelor cu rol de securitate la incendiu trebuie asigurată:

    1. întotdeauna din două surse de alimentare independente
    2. dintr-o singură sursă de alimentare, în anumite cazuri
    3. din una sau din două surse, conform opțiunii consumatorului
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) dintr-o singură sursă de alimentare, în anumite cazuri

    Normativul prevede alimentarea receptoarelor cu rol de securitate la incendiu „după caz”: dintr-o singură sursă (de exemplu când nu se prevede pompă de incendiu de rezervă) sau din două surse independente (pompă de rezervă, desfumare, ascensoare de pompieri). Deci nu este „întotdeauna” din două surse și nici la alegerea consumatorului.

    Sursa: I7-2011, pct. 7.22.1

  39. Corpurile de iluminat echipate cu lămpi cu descărcări se prevăd în orice tip de încăpere cu:

    1. grătar protector
    2. dispozitiv pentru îmbunătățirea factorului de putere
    3. difuzor
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) dispozitiv pentru îmbunătățirea factorului de putere

    Corpurile cu lămpi cu descărcări au balast inductiv, care scade factorul de putere, de aceea se prevăd cu dispozitive pentru îmbunătățirea factorului de putere. Grătarul și difuzorul se cer doar în anumite medii.

    Sursa: I7-2011, pct. 5.4.20

  40. Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (cârlige, bolțuri, dibluri, etc) se aleg astfel încât să suporte fără deformări:

    1. peste 5 kg
    2. de 5 ori greutatea corpului de iluminat, dar nu mai puțin de 10 kg
    3. de 3 ori greutatea corpului de iluminat utilizat
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) de 5 ori greutatea corpului de iluminat, dar nu mai puțin de 10 kg

    Cârligele, bolțurile și diblurile de suspendare trebuie să suporte fără deformare de 5 ori masa corpului de iluminat, dar nu mai puțin de 10 kg. Coeficientul 3 și pragul fix de 5 kg sunt greșite.

    Sursa: I7-2011, pct. 5.4.21

  41. În cazul consumatorilor racordați direct la rețeaua de joasa tensiune a distribuitorului, pornirea directa a motoarelor monofazate se admite pentru o putere de până la:

    1. 3 kW
    2. 4 kW
    3. 5,5 kW
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) 4 kW

    La consumatorii racordați direct la rețeaua de joasă tensiune, motoarele monofazate (230 V) pot porni direct până la 4 kW inclusiv. Valoarea de 5,5 kW este limita pentru motoarele trifazate.

    Sursa: I7-2011, pct. 5.3.1.3 lit. a)

  42. În cazul consumatorilor racordați direct la rețeaua de joasă tensiune a distribuitorului, pornirea directă a motoarelor trifazate se admite pentru o putere de până la:

    1. 4 kW
    2. 5,5 kW
    3. 7,5 kW
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) 5,5 kW

    La consumatorii racordați direct la rețeaua de joasă tensiune, motoarele trifazate (400 V) pot porni direct până la 5,5 kW inclusiv. Valoarea de 4 kW este limita pentru motoarele monofazate; peste aceste puteri se folosesc aparate de pornire cu curent limitat.

    Sursa: I7-2011, pct. 5.3.1.3 lit. a)

  43. Instalarea conductoarelor electrice în tuburi sau țevi pozate în pământ:

    1. este interzisă
    2. este admisă
    3. este admisă numai pentru conductoare de cupru
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) este interzisă

    Este interzisă instalarea conductoarelor electrice în tuburi sau țevi pozate în pământ, indiferent de material. În pământ se pozează cabluri, nu conductoare în tub.

    Sursa: I7-2011, pct. 5.2.12.1.4

  44. Legarea conductoarelor din cupru la aparate, mașini, elemente metalice fixe, se face (de regulă) prin strângere mecanică cu șuruburi în cazul conductoarelor cu secțiuni mai mici sau egale cu:

    1. 16 mmp
    2. 10 mmp
    3. 6 mmp
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) 10 mmp

    Conductoarele din cupru cu secțiunea de cel mult 10 mm² se leagă de regulă prin strângere mecanică cu șuruburi. Peste 10 mm² se leagă direct sau prin piese speciale de prindere (papuci, cleme).

    Sursa: I7-2011, pct. 5.2.6.11

  45. Legăturile conductoarelor din aluminiu pentru îmbinări sau derivații trebuie să se facă:

    1. prin răsucire și matisare
    2. prin cleme speciale, prin presare cu scule speciale sau prin sudare
    3. prin lipire cu cositor
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) prin cleme speciale, prin presare cu scule speciale sau prin sudare

    Îmbinările și derivațiile conductoarelor din aluminiu se fac doar prin cleme speciale, prin presare cu scule adecvate sau prin sudare (ori metalizare cu lipire). Răsucirea, matisarea și lipirea simplă cu cositor nu asigură un contact durabil la aluminiu.

    Sursa: I7-2011, pct. 5.2.6.8

  46. Prevederile normativului I 7 – 2011 se aplică la proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente:

    1. clădirilor prefabricate;
    2. minelor și carierelor
    3. depozitelor de materiale pirotehnice și explozive
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) clădirilor prefabricate;

    Domeniul de aplicare al I7-2011 include explicit clădirile prefabricate. Minele și carierele, precum și depozitele de materiale pirotehnice și explozive, sunt excluse.

    Sursa: I7-2011, pct. 1.1 lit. e) și pct. 1.2 lit. b), d)

  47. La circuitele electrice de comandă, automatizare, măsurare și semnalizare:

    1. se prevăd numai conductoare din aluminiu
    2. se prevăd numai conductoare din cupru
    3. se prevăd conductoare din aluminiu sau cupru
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) se prevăd numai conductoare din cupru

    Normativul cere în mod special conductoare din cupru la circuitele de comandă, automatizare, măsurare și semnalizare. Aluminiul nu este admis aici.

    Sursa: I7-2011, pct. 5.1.7.2 lit. e)

  48. Conform normativului I-7-2011, alimentarea de securitate la un consumator este o alimentare prevăzută pentru menținerea în funcțiune a echipamentelor și instalațiilor electrice importante pentru:

    1. sănătatea și securitatea persoanelor și animalelor domestice
    2. continuarea activității productive a principalelor instalații tehnologice ale consumatorului respectiv
    3. continuarea activității productive a instalațiilor tehnologice ale consumatorului respectiv
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) sănătatea și securitatea persoanelor și animalelor domestice

    Alimentarea de securitate menține în funcțiune echipamentele importante pentru sănătatea și securitatea persoanelor și animalelor domestice (și, după caz, pentru protecția mediului). Menținerea activității productive ține de alimentarea de rezervă, nu de cea de securitate.

    Sursa: I7-2011, cap. 2 (Terminologie), definiția „alimentare de securitate”

  49. La bateriile de condensatoare de joasă tensiune fracționabile cu trepte comutabile se prevăd dispozitive de descărcare:

    1. manuală
    2. automată
    3. manuală sau automată
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) automată

    Bateriile de condensatoare obișnuite pot avea descărcare automată sau manuală. La cele fracționabile cu trepte comutabile, descărcarea trebuie să fie automată, deoarece treptele se conectează și se deconectează automat.

    Sursa: I7-2011, pct. 7.21.12

  50. Condensatoarele legate direct la bornele receptoarelor de joasă tensiune:

    1. nu se prevăd cu dispozitive speciale de descărcare
    2. se prevăd cu dispozitive speciale de descărcare
    3. se prevăd cu dispozitive speciale de descărcare în anumite situații
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) nu se prevăd cu dispozitive speciale de descărcare

    Condensatoarele legate direct la bornele receptoarelor nu se prevăd cu dispozitive speciale de descărcare, pentru că se descarcă prin înfășurările receptorului. Ele sunt excepția explicită de la regula descărcării.

    Sursa: I7-2011, pct. 7.21.12

Alte capitole