Grile gradul II

Acasă › Întrebări › Electrotehnică

Rețele, stații și aparataj – pagina 1

100 de întrebări din tematica examenului de electrician autorizat gradul II (electrotehnică), verificate pe actele în vigoare. Încearcă să răspunzi singur înainte să deschizi explicația.

Exersează capitolul interactivSimulare de examen

  1. Bobinele de stingere din stațiile electrice de transformare sunt echipamente pentru:

    1. compensarea factorului de putere
    2. dotări PSI
    3. compensarea curenților capacitivi
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) compensarea curenților capacitivi

    Bobina de stingere (bobina Petersen), montată între neutrul rețelei și pământ, produce un curent inductiv care compensează curentul capacitiv de punere la pământ, astfel încât arcul se stinge singur. Nu are legătură cu factorul de putere sau cu dotările PSI.

    Sursa: Rețele electrice – tratarea neutrului rețelelor de medie tensiune

  2. AAR se utilizează în scopul:

    1. limitării curenților de scurtcircuit;
    2. creșterii continuității în alimentare;
    3. reducerii pierderilor de energie pe linii.
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) creșterii continuității în alimentare;

    AAR (anclanșarea automată a rezervei) trece automat consumatorii pe sursa de rezervă când dispare alimentarea de bază, deci crește continuitatea în alimentare. Nu limitează curenții de scurtcircuit și nu reduce pierderile.

    Sursa: Rețele electrice – automatizări (AAR)

  3. Bobinele pentru limitarea curenților de scurtcircuit au:

    1. rezistenta mare
    2. inductanța mare
    3. inductanța mica
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) inductanța mare

    Bobinele de limitare (de reactanță) introduc în circuit o reactanță inductivă mare, care reduce curentul de scurtcircuit. Rezistența lor este foarte mică, pentru a nu produce pierderi în regim normal.

    Sursa: Stații electrice – bobine de limitare a curenților de scurtcircuit

  4. Câmpul electrostatic este descris prin:

    1. intensitatea câmpului electric
    2. numai prin inducția electrică
    3. inducția magnetică
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) intensitatea câmpului electric

    Câmpul electrostatic este descris prin intensitatea câmpului electric E și prin inducția electrică D (legate prin D = ε·E). Varianta „numai prin inducția electrică” este falsă, iar inducția magnetică descrie câmpul magnetic.

    Sursa: Electrotehnică – câmpul electrostatic

  5. Bobinele montate pe plecari radiale limiteaza curentii de scurtcircuit

    1. atat inainte, cat si dupa punctele lor de racordare la barele statiei;
    2. inainte de punctele lor de racordare la barele statiei;
    3. dupa punctele lor de racordare la barele statiei.
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) dupa punctele lor de racordare la barele statiei.

    O bobină montată pe o plecare radială se află în serie cu linia, deci limitează doar curenții de scurtcircuit pentru defectele de pe linie, adică după punctul de racordare la barele stației. La un defect pe bare sau între bare și bobină, curentul nu trece prin bobină și nu este limitat.

    Sursa: Stații electrice – bobine de reactanță pe plecări (bobine de linie)

  6. Capacitatea de serviciu Cs a unei linii electrice aeriene simetrice, având capacitățile C12=C23=C31 =C și neglijînd influența pământului, este:

    1. Cs=3 C
    2. Cs=C/3
    3. Cs=C
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) Cs=3 C

    Capacitățile C dintre faze formează un triunghi, iar transformarea triunghi-stea pentru capacități dă Cstea = 3·C. Capacitatea de serviciu a fiecărei faze față de neutru este deci Cs = 3C.

    Sursa: Rețele electrice – capacitatea de serviciu a liniilor

  7. Capsularea monopolară conduce la :

    1. eliminarea totală a posibilității apariției unui scurtcircuit între faze;
    2. micșorarea riscului unor pierderi de gaz izolant;
    3. reducerea cheltuielilor de realizare a instalațiilor.
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) eliminarea totală a posibilității apariției unui scurtcircuit între faze;

    La capsularea monopolară fiecare fază are propria anvelopă metalică legată la pământ, deci un defect poate fi doar fază-pământ, iar scurtcircuitul între faze este practic exclus. Soluția este însă mai scumpă și are mai multe etanșări, deci nu reduce costurile sau riscul de scăpări de gaz.

    Sursa: Stații electrice – instalații capsulate cu SF6

  8. Utilizarea unei cuple cu functiuni multiple se prefera atunci cand dorim

    1. scurtarea duratei manevrelor
    2. cresterea continuitatii in alimentare
    3. reducerea investitiei in echiparea statiei.
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) reducerea investitiei in echiparea statiei.

    O cuplă cu funcțiuni multiple (de exemplu cuplă transversală care servește și ca cuplă de ocolire) înlocuiește mai multe cuple separate cu un singur întreruptor, deci se alege pentru a reduce investiția. În schimb, manevrele devin mai complicate, iar o singură cuplă nu poate îndeplini simultan toate funcțiile, deci nu crește continuitatea.

    Sursa: Stații electrice – cuple cu funcțiuni multiple

  9. Scheme cu un sistem de bare colectoare și un întreruptor pe circuit sunt folosite

    1. numai pentru stații de conexiuni de 6 kV
    2. pentru toate treptele de tensiune din rețelele de distribuție
    3. numai pentru stații de conexiuni de medie tensiune până la 6o kV
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) pentru toate treptele de tensiune din rețelele de distribuție

    Schema cu un sistem de bare colectoare (eventual secționat) și un întreruptor pe circuit este cea mai simplă și se folosește la toate treptele de tensiune din rețelele de distribuție, de la medie tensiune până la 110 kV. Variantele cu „numai” sunt prea restrictive.

    Sursa: Stații electrice – scheme cu un sistem de bare colectoare

  10. Celulele prefabricate monobloc se caracterizează în principal prin:

    1. securitate ridicată a persoanelor;
    2. gamă largă de configurații ale schemei de conexiuni;
    3. eliminarea totală a posibilității de producere a unui scurtcircuit între faze
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) securitate ridicată a persoanelor;

    Celulele monobloc (compacte, de tip RMU, cu izolație în SF6) au părțile active închise etanș într-o carcasă metalică legată la pământ, deci oferă securitate ridicată personalului. În schimb au configurație fixă (nu permit multe variante de schemă), iar scurtcircuitul între faze este exclus doar la capsularea monopolară.

    Sursa: Stații și posturi de transformare – celule prefabricate de medie tensiune

  11. Daca la un circuit al unei stații de 6 sau 20 kV care funcționează cu neutrul izolat apare o punere monofazatã netã la pământ, tensiunea fata de pământ a celorlalte doua faze:

    1. scade de 1,41 ori
    2. rămâne constanta
    3. creste de 1,73 ori
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) creste de 1,73 ori

    La o punere netă la pământ în rețeaua cu neutrul izolat, faza defectă ajunge la potențialul pământului, iar celelalte două faze ajung față de pământ la tensiunea de linie, adică cresc de √3 ≈ 1,73 ori. Tensiunile între faze rămân neschimbate.

    Sursa: Rețele electrice – punerea la pământ în rețele cu neutrul izolat

  12. Compartimentarea unei celule electrice se utilizează

    1. în scopul evitării extinderii avariilor;
    2. numai în scopul protejării personalului de exploatare;
    3. protecției la supratensiuni
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) în scopul evitării extinderii avariilor;

    Pereții dintre compartimente opresc propagarea arcului electric și a gazelor fierbinți, deci limitează extinderea avariilor. Protejează și personalul, dar nu „numai” atât, și nu au rol la supratensiuni.

    Sursa: Stații electrice – celule de medie tensiune

  13. Delimitările prin pereți între celulele unei stații electrice de interior se utilizează în principal în scopul:

    1. asigurării unui acces mai comod la aparataj;
    2. limitării zgomotului în corpul de conexiuni;
    3. evitării extinderii avariilor.
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) evitării extinderii avariilor.

    Pereții dintre celule localizează un eventual arc sau o explozie în celula defectă și împiedică extinderea avariei la celulele vecine. Accesul la aparataj nu devine mai comod, iar zgomotul nu este scopul lor.

    Sursa: Stații electrice – construcția stațiilor de interior

  14. Descărcătoarele cu oxid de zinc protejează echipamentele din rețele împotriva:

    1. supratensiunilor
    2. supracurenților
    3. solicitărilor mecanice
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) supratensiunilor

    Descărcătoarele cu ZnO (cu varistoare) devin conductoare la tensiuni mari și scurg la pământ undele de supratensiune atmosferică sau de comutație, protejând izolația echipamentelor. Supracurenții se elimină cu siguranțe, întreruptoare și protecții.

    Sursa: Stații electrice – protecția la supratensiuni

  15. Descărcătoarele cu oxizi de zinc sunt echipamente destinate:

    1. protecției personalului de exploatare împotriva electrocutării
    2. protecției împotriva supratensiunilor
    3. protecției împotriva supracurenților
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) protecției împotriva supratensiunilor

    Descărcătoarele cu oxizi de zinc limitează supratensiunile care apar pe echipamente. Nu protejează la supracurenți și nu sunt mijloace de protecție a personalului împotriva electrocutării.

    Sursa: Stații electrice – protecția la supratensiuni

  16. Energia magnetostatică produsă de curentul i care parcurge un circuit care conține o inductanță L este egală cu:

    1. 1/2 L i
    2. 1/2 Li2
    3. Li
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) 1/2 Li2

    Energia magnetică înmagazinată într-o bobină este W = ½·L·i². Expresiile L·i și ½·L·i nu au dimensiunea unei energii (L·i este fluxul magnetic).

    Sursa: Electrotehnică – energia câmpului magnetic

  17. Energia electrostatică a unui conductor izolat în spațiu, încărcat cu o sarcină q și aflat la un potențial V este egală cu:

    1. 1/2 q V
    2. q V
    3. 2 q V
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) 1/2 q V

    Energia electrostatică a unui conductor încărcat este W = ½·q·V (= ½·C·V²), pentru că potențialul crește treptat de la 0 la V în timpul încărcării. Valoarea q·V ar corespunde unui potențial constant pe toată durata încărcării.

    Sursa: Electrotehnică – energia câmpului electrostatic

  18. În cazul producerii unui scurtcircuit într-o instalație, are loc următorul fenomen:

    1. creste tensiunea de alimentare a instalației
    2. creste impedanța echivalenta a instalației
    3. creste curentul de alimentare a instalației
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) creste curentul de alimentare a instalației

    Scurtcircuitul înseamnă o legătură de impedanță foarte mică, deci impedanța echivalentă scade și curentul crește foarte mult. Tensiunea scade în zona defectului, nu crește.

    Sursa: Rețele electrice – regimul de scurtcircuit

  19. Folosirea conductoarelor jumelate în construcția LEA are ca scop principal:

    1. reducerea pierderilor Corona
    2. reducerea solicitărilor mecanice ale stâlpilor
    3. reducerea curenților de scurtcircuit
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) reducerea pierderilor Corona

    Fasciculul de conductoare (conductoare jumelate) mărește raza echivalentă a fazei, deci scade intensitatea câmpului electric la suprafață și reduce descărcările și pierderile Corona. Ca efect secundar scade și reactanța liniei, dar sarcina mecanică pe stâlpi crește.

    Sursa: Rețele electrice – LEA de înaltă tensiune, efectul Corona

  20. Funcționarea contoarelor de inducție are la baza:

    1. curenții turbionari
    2. efectul termic al curentului electric
    3. forța electrostatica
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) curenții turbionari

    La contorul de inducție, fluxurile bobinelor de tensiune și de curent induc curenți turbionari în discul de aluminiu, iar interacțiunea lor produce cuplul care rotește discul proporțional cu puterea. Nu se bazează pe efectul termic sau pe forțe electrostatice.

    Sursa: Măsurări electrice – contorul de inducție

  21. Împărțirea fiecărei faze a unei instalații capsulate într-un anumit număr de compartimente atrage după sine:

    1. limitarea posibilităților de producere a unui defect în instalație;
    2. mărirea riscului de producere a unor scăpări de gaz;
    3. mărirea cantităților de gaz ce trebuie manipulate în cazul intervenției la un compartiment.
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) limitarea posibilităților de producere a unui defect în instalație;

    Compartimentarea fiecărei faze limitează efectele unui defect și scăpările de gaz la un singur compartiment. Astfel scade și cantitatea de gaz manipulată la o intervenție, deci variantele b și c sunt opusul realității.

    Sursa: Stații electrice – instalații capsulate cu SF6

  22. Împărțirea fiecărei faze a unei instalații capsulate într-un anumit număr de compartimente atrage după sine:

    1. numai limitarea posibilităților de producere a unui defect în instalație;
    2. localizarea unor eventuale scăpări de gaz, precum și a unor defecte interne,
    3. mărirea cantităților de gaz ce trebuie manipulate în cazul intervenției la un compartiment
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) localizarea unor eventuale scăpări de gaz, precum și a unor defecte interne,

    Compartimentarea permite localizarea eventualelor scăpări de gaz și a defectelor interne la un singur compartiment, ceea ce scurtează căutarea și intervenția. Varianta a este falsă din cauza lui „numai”, iar cantitatea de gaz manipulată scade, nu crește.

    Sursa: Stații electrice – instalații capsulate cu SF6

  23. În cazul în care echiparea circuitelor electrice de alimentare a motoarelor electrice se face cu siguranță fuzibilă și contactor cu relee termice:

    1. siguranța fuzibilă realizează protecția la suprasarcină;
    2. siguranța fuzibilă realizează protecția la scurtcircuit;
    3. siguranța fuzibilă realizează protecția la supratensiuni;
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) siguranța fuzibilă realizează protecția la scurtcircuit;

    În combinația siguranță fuzibilă + contactor cu releu termic, siguranța fuzibilă asigură protecția la scurtcircuit, iar releul termic pe cea la suprasarcină. Niciunul nu protejează la supratensiuni.

    Sursa: Echipamente electrice – protecția motoarelor

  24. În cazul în care echiparea circuitelor electrice de alimentare a motoarelor electrice se face cu siguranță fuzibilă și contactor cu relee termice:

    1. releele termice realizează protecția la suprasarcină;
    2. releele termice realizează protecția la scurtcircuit;
    3. releele termice realizează protecția la supratensiuni;
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) releele termice realizează protecția la suprasarcină;

    Releul termic are o caracteristică dependentă de timp și protejează motorul la suprasarcină, adică la depășiri moderate și de durată ale curentului. Scurtcircuitul este eliminat de siguranța fuzibilă.

    Sursa: Echipamente electrice – protecția motoarelor

  25. În cazul punerii nete la pământ a fazei S într-o rețea de 20 kV cu neutrul izolat:

    1. tensiunea pe fazele R si T rămâne neschimbata , iar tensiunea fazei defecte S se apropie de 0
    2. tensiunea pe fazele R si T creste la valoarea tensiunii de linie iar pe faza S se apropie de 0
    3. cresc tensiunile pe fazele R si T, iar pe faza defecta S rămâne neschimbata
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) tensiunea pe fazele R si T creste la valoarea tensiunii de linie iar pe faza S se apropie de 0

    La o punere netă la pământ a fazei S în rețeaua cu neutrul izolat, tensiunea fazei S față de pământ scade spre 0, iar fazele R și T ajung față de pământ la tensiunea de linie (20 kV în loc de 11,5 kV). Triunghiul tensiunilor de linie rămâne neschimbat.

    Sursa: Rețele electrice – punerea la pământ în rețele cu neutrul izolat

  26. În cazul schemelor cu două sisteme de bare colectoare și un întreruptor pe circuit, funcționarea cu ambele sisteme de bare sub tensiune este avantajoasă deoarece permite:

    1. scurtarea duratei manevrelor în caz de ocolire a unui întreruptor;
    2. micșorarea daunelor de nealimentare a consumatorilor în caz de scurtcircuit pe unul dintre sistemele de bare;
    3. scurtarea duratei manevrelor în caz de revizie a unuia dintre sistemele de bare colectoare.
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) micșorarea daunelor de nealimentare a consumatorilor în caz de scurtcircuit pe unul dintre sistemele de bare;

    Cu ambele sisteme de bare sub tensiune și circuitele repartizate între ele (cupla închisă), un scurtcircuit pe un sistem de bare deconectează doar circuitele de pe acel sistem, nu toată stația. Astfel scad daunele de nealimentare.

    Sursa: Stații electrice – scheme cu două sisteme de bare colectoare

  27. În cazul schemelor cu două sisteme de bare colectoare și un întreruptor pe circuit, funcționarea cu unul dintre sistemele de bare în rezervă rece ( fără tensiune) este avantajoasă

    1. numai atunci când se dorește scurtarea duratei manevrelor în caz de ocolire a unui întreruptor;
    2. atunci când se dorește micșorarea daunelor de nealimentare a consumatorilor în caz de scurtcircuit pe unul dintre sistemele de bare;
    3. atunci când se dorește scurtarea duratei manevrelor în caz de revizie a unuia dintre sistemele de bare colectoare.
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) atunci când se dorește scurtarea duratei manevrelor în caz de revizie a unuia dintre sistemele de bare colectoare.

    Cu un sistem de bare ținut în rezervă rece, revizia se face simplu: barele de rezervă sunt deja libere, iar pentru revizia barelor de lucru circuitele se trec pe rezervă fără redistribuiri complicate. Varianta a este falsă din cauza lui „numai”, iar micșorarea daunelor la scurtcircuit pe bare este avantajul funcționării cu ambele sisteme sub tensiune.

    Sursa: Stații electrice – scheme cu două sisteme de bare colectoare

  28. În cazul unei scheme cu două bare colectoare și un întreruptor pe circuit este de preferat ca în regim normal de funcționare:

    1. una dintre barele colectoare să fie sub tensiune, cealaltă bară fiind menținută în rezervă rece;
    2. ambele bare colectoare să fie sub tensiune, cupla transversală fiind menținută în funcțiune;
    3. ambele bare colectoare să fie menținute sub tensiune, cupla transversală fiind în rezervă caldă.
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) ambele bare colectoare să fie sub tensiune, cupla transversală fiind menținută în funcțiune;

    La schema cu două sisteme de bare și un întreruptor pe circuit, în regim normal ambele bare sunt sub tensiune, circuitele sunt repartizate pe ele, iar cupla transversală este închisă (în funcțiune). Așa se obține o încărcare echilibrată și se pot transfera circuite de pe o bară pe alta fără întrerupere.

    Sursa: Electrotehnică – stații electrice, scheme de conexiuni

  29. În cazul unei stații cu un sistem de bare colectoare secționat longitudinal și prevăzut cu o cuplă longitudinală cu întreruptor și AAR, cupla se menține:

    1. în rezervă caldă;
    2. în rezervă rece;
    3. În funcțiune
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) în rezervă caldă;

    Cupla longitudinală prevăzută cu AAR se ține deschisă, dar pregătită să anclanșeze automat (rezervă caldă): fiecare secție e alimentată separat, iar la pierderea alimentării unei secții AAR închide cupla. Dacă ar fi închisă permanent, AAR-ul nu ar avea rost.

    Sursa: Electrotehnică – stații electrice, scheme de conexiuni

  30. Într-o schemă cu 1,5 întreruptoare pe circuit:

    1. este necesară o cuplă de ocolire;
    2. este necesară o cuplă transversală;
    3. nu sunt necesare circuite de cuplă transversală și de ocolire
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) nu sunt necesare circuite de cuplă transversală și de ocolire

    În schema cu 1,5 întreruptoare pe circuit, fiecare circuit poate fi alimentat de pe oricare bară, iar orice întreruptor poate fi scos în revizie fără întreruperea circuitelor, deci nu e nevoie nici de cuplă transversală, nici de cuplă de ocolire.

    Sursa: Electrotehnică – stații electrice, scheme de conexiuni

  31. Într-o schemă de conexiuni bara și cupla de ocolire servesc la:

    1. scoaterea în revizie a unui întreruptor, cu două scurte întreruperi;
    2. scoaterea în revizie a unei bare colectoare;
    3. scoaterea în revizie a unui întreruptor, fără întreruperea alimentării pe circuitul respectiv.
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) scoaterea în revizie a unui întreruptor, fără întreruperea alimentării pe circuitul respectiv.

    Bara și cupla de ocolire permit scoaterea în revizie a întreruptorului unui circuit, cupla de ocolire preluând funcția lui, fără ca circuitul să rămână nealimentat. Pentru revizia unei bare colectoare se folosește al doilea sistem de bare, nu bara de ocolire.

    Sursa: Electrotehnică – stații electrice, scheme de conexiuni

  32. Într-o schemă poligon cu patru laturi:

    1. este necesară o cuplă de ocolire;
    2. este necesară o cuplă transversală;
    3. nu este necesară o cuplă transversală.
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) nu este necesară o cuplă transversală.

    Schema poligon nu are bare colectoare propriu-zise: circuitele se racordează între întreruptoarele laturilor, iar orice întreruptor poate fi scos în revizie fără întreruperea circuitelor. De aceea nu necesită cuplă transversală (și nici de ocolire).

    Sursa: Electrotehnică – stații electrice, scheme de conexiuni

  33. Inductanța de serviciu ( lineică) a unei linii electrice lungi este definită prin:

    1. inductanța uniform răspândită l, definită prin puterea reactivă absorbită într-un element de linie infinit mic
    2. inductanța uniform răspândită l, definită prin puterea reactivă produsă de un element de linie infinit mic
    3. pierderile Joule disipate într-un element de linie infinit mic
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) inductanța uniform răspândită l, definită prin puterea reactivă absorbită într-un element de linie infinit mic

    Inductanța lineică a liniei se definește energetic prin puterea reactivă absorbită de câmpul magnetic al unui element de linie infinit mic (inductanța absoarbe putere reactivă, capacitatea o produce). Pierderile Joule definesc rezistența, nu inductanța.

    Sursa: Electrotehnică – rețele electrice, parametrii liniilor lungi

  34. Într-o rețea cu neutrul legat la pământ, valoarea cea mai mare a intensității curentului de scurtcircuit, pentru același punct de defect, corespunde, de regulã, defectului:

    1. monofazat
    2. trifazat
    3. bifazat
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) trifazat

    De regulă, curentul de scurtcircuit cel mai mare apare la defectul trifazat simetric, deoarece e limitat doar de impedanța directă. Doar în anumite situații (lângă transformatoare cu impedanță homopolară mică) curentul monofazat îl poate depăși, de aceea enunțul spune „de regulă”.

    Sursa: Electrotehnică – calculul curenților de scurtcircuit

  35. Într-o schemă electrică având un sistem de bare colectoare, separatorul asigură:

    1. deconectarea unor curenți de suprasarcină;
    2. izolarea unei părți din instalație de altă parte a instalației aflată sub tensiune;
    3. comutația curentului în regim normal de funcționare.
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) izolarea unei părți din instalație de altă parte a instalației aflată sub tensiune;

    Separatorul realizează o separare vizibilă, izolând o parte a instalației de partea rămasă sub tensiune. El nu are capacitate de rupere, deci nu întrerupe curenți de sarcină sau de suprasarcină; comutația curenților o face întreruptorul.

    Sursa: Electrotehnică – aparate de comutație, separatorul

  36. Într-o schemă electrică prevăzută cu mai multe sisteme de bare colectoare, separatorul de bare

    1. asigură doar selectarea sistemului de bare pe care urmează a fi conectat circuitul;
    2. asigură izolarea unei părți a circuitului de bara colectoare aflată sub tensiune;
    3. comutația curentului în regim normal de funcționare.
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) asigură izolarea unei părți a circuitului de bara colectoare aflată sub tensiune;

    Separatorul de bare izolează circuitul de bara colectoare aflată sub tensiune; în schemele cu mai multe bare servește și la alegerea barei pe care se conectează circuitul. Varianta a e falsă tocmai prin „doar”, pentru că separatorul face și izolarea; comutația curentului o face întreruptorul.

    Sursa: Electrotehnică – stații electrice, separatorul de bare

  37. Într-o stație cu două sisteme de bare colectoare, cupla transversală:

    1. se poate utiliza numai pentru cuplarea în paralel a celor două sisteme de bare colectoare care sunt sub tensiune;
    2. nu se poate utiliza pentru ocolirea unui întreruptor de linie pe durata unei revizii sau reparații;
    3. se poate utiliza pentru verificarea stării izolației unui sistem de bare colectoare, care până în momentul respectiv a fost scos de sub tensiune.
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) se poate utiliza pentru verificarea stării izolației unui sistem de bare colectoare, care până în momentul respectiv a fost scos de sub tensiune.

    Cupla transversală poate pune sub tensiune un sistem de bare scos anterior din funcțiune: dacă izolația barei e defectă, declanșează întreruptorul cuplei și nu un circuit de linie. Ea mai servește la cuplarea barelor și poate înlocui temporar întreruptorul unui circuit aflat în revizie, deci a („numai”) și b sunt false.

    Sursa: Electrotehnică – stații electrice, scheme de conexiuni

  38. Într-o stație cu două sisteme de bare colectoare, cupla transversală:

    1. nu se poate utiliza pentru cuplarea în paralel a celor două sisteme de bare colectoare care sunt sub tensiune;
    2. se poate utiliza pentru ocolirea unui întreruptor de linie pe durata unei revizii sau reparații;
    3. se poate utiliza numai pentru verificarea stării izolației unui sistem de bare colectoare, care până în momentul respectiv a fost scos de sub tensiune.
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) se poate utiliza pentru ocolirea unui întreruptor de linie pe durata unei revizii sau reparații;

    Cupla transversală poate înlocui întreruptorul unui circuit de linie pe durata reviziei: circuitul rămâne singur pe un sistem de bare, cu întreruptorul propriu șuntat, iar cupla preia funcția de întreruptor. Varianta a e falsă (cupla leagă barele în paralel), iar c e falsă prin „numai”.

    Sursa: Electrotehnică – stații electrice, scheme de conexiuni

  39. Într-o stație cu două sisteme de bare colectoare, cupla transversală:

    1. se poate utiliza pentru cuplarea în paralel a celor două sisteme de bare colectoare care sunt sub tensiune;
    2. nu se poate utiliza pentru ocolirea unui întreruptor de linie pe durata unei revizii sau reparații;
    3. nu se poate utiliza pentru verificarea stării izolației unui sistem de bare colectoare, care până în momentul respectiv a fost scos de sub tensiune.
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) se poate utiliza pentru cuplarea în paralel a celor două sisteme de bare colectoare care sunt sub tensiune;

    Rolul de bază al cuplei transversale este legarea în paralel a celor două sisteme de bare aflate sub tensiune. Varianta c e falsă, cupla fiind folosită tocmai pentru încercarea sub tensiune a unei bare scoase anterior din funcțiune; b e falsă, cupla putând înlocui întreruptorul unui circuit aflat în revizie.

    Sursa: Electrotehnică – stații electrice, scheme de conexiuni

  40. La conectarea unui circuit de linie se recomandă următoarea ordine a manevrelor:

    1. separatorul de linie, separatorul de bare, întreruptorul;
    2. separatorul de bare, întreruptorul, separatorul de linie;
    3. separatorul de bare, separatorul de linie, întreruptorul .
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) separatorul de bare, separatorul de linie, întreruptorul .

    La conectare se închid întâi separatoarele (de bare, apoi de linie), fără curent, și abia la final întreruptorul, singurul care poate stabili curentul de sarcină. Separatoarele nu se manevrează sub sarcină.

    Sursa: Electrotehnică – manevre în stații electrice

  41. La deconectarea unui circuit de linie se recomandă următoarea ordine a manevrelor:

    1. separatorul de linie, întreruptorul, separatorul de bare;
    2. separatorul de bare, întreruptorul, separatorul de linie;
    3. întreruptorul, separatorul de linie, separatorul de bare.
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) întreruptorul, separatorul de linie, separatorul de bare.

    La deconectare se deschide întâi întreruptorul (întrerupe curentul), apoi separatorul de linie și la urmă separatorul de bare, ordinea inversă conectării. Astfel, dacă se greșește o manevră cu separatorul, defectul apare pe partea liniei și nu pe bare.

    Sursa: Electrotehnică – manevre în stații electrice

  42. La conectarea unui circuit de linie se recomandă următoarea ordine a manevrelor:

    1. separatorul de bare, întreruptorul, separatorul de linie;
    2. separatorul de bare, separatorul de linie, întreruptorul;
    3. întreruptorul, separatorul de linie, separatorul de bare.
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) separatorul de bare, separatorul de linie, întreruptorul;

    La conectare: separatorul de bare, apoi separatorul de linie, iar la final întreruptorul. Separatoarele se închid fără curent, iar curentul de sarcină îl stabilește doar întreruptorul.

    Sursa: Electrotehnică – manevre în stații electrice

  43. La deconectarea unui circuit de linie se recomandă următoarea ordine a manevrelor:

    1. separatorul de linie, întreruptorul, separatorul de bare;
    2. întreruptorul, separatorul de linie, separatorul de bare;
    3. întreruptorul, separatorul de bare, separatorul de linie.
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) întreruptorul, separatorul de linie, separatorul de bare;

    La deconectare: întâi întreruptorul (întrerupe curentul), apoi separatorul de linie, apoi separatorul de bare. Separatoarele nu au voie să întrerupă curent de sarcină.

    Sursa: Electrotehnică – manevre în stații electrice

  44. La funcționarea în gol a unei linii electrice tensiunea la capăt:

    1. crește față de tensiunea la sursă proporțional cu pătratul lungimii liniei
    2. scade față de tensiunea la sursă proporțional cu lungimea liniei
    3. nu se modifică
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) crește față de tensiunea la sursă proporțional cu pătratul lungimii liniei

    Mersul în gol al unei linii lungi produce efectul Ferranti: curentul capacitiv prin inductanța liniei ridică tensiunea la capăt, creșterea fiind aproximativ proporțională cu pătratul lungimii (ΔU/U ≈ ω²·L·C·l²/2).

    Sursa: Electrotehnică – rețele electrice, efectul Ferranti

  45. O rețea electricã trifazatã de medie tensiune are neutrul transformatoarelor tratat prin bobina. Pentru regimul normal de funcționare sa se precizeze efectul bobinei:

    1. deplasarea neutrului
    2. creșterea curenților de scurtcircuit
    3. nici un efect
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) nici un efect

    Bobina de stingere (Petersen) din neutru lucrează doar la punerea la pământ, când compensează curentul capacitiv de defect; în regim normal, simetric, prin ea nu trece practic curent și nu are efect. Ea nu crește curenții de scurtcircuit.

    Sursa: Electrotehnică – tratarea neutrului rețelelor de medie tensiune

  46. Mărimea adimensională care reprezintă variația pe care o suferă amplitudinea și faza undei de tensiune sau curent când parcurge 1 km de linie (lungă ) se numește:

    1. constanta de propagare a liniei
    2. constanta de atenuare a liniei
    3. constanta de distorsiune a liniei
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) constanta de propagare a liniei

    Constanta de propagare γ = α + jβ descrie, pe unitatea de lungime, atât atenuarea amplitudinii (α, constanta de atenuare) cât și variația fazei (β, constanta de fază). Constanta de atenuare se referă doar la amplitudine.

    Sursa: Electrotehnică – rețele electrice, linii lungi

  47. Pe liniile electrice de înaltă tensiune, unde se preferă montarea transformatoarelor de curent ?:

    1. între barele colectoare și separatorul de bare;
    2. între separatorul de bare și întreruptor;
    3. între întreruptor și separatorul de linie.
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) între întreruptor și separatorul de linie.

    Transformatoarele de curent se montează de regulă între întreruptor și separatorul de linie, astfel încât zona protejată să includă întreruptorul, iar TC-ul să poată fi scos din funcțiune odată cu întreruptorul prin separatoare.

    Sursa: Electrotehnică – stații electrice, scheme de conexiuni

  48. Montajul fix al aparatelor în interiorul celulelor conduce la:

    1. realizări constructive simple, fără blocaje suplimentare;
    2. reducerea dimensiunilor celulelor;
    3. reducerea timpului necesar reviziilor și reparațiilor.
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) realizări constructive simple, fără blocaje suplimentare;

    La montajul fix, aparatele sunt prinse definitiv în celulă, deci construcția e simplă și nu necesită blocajele suplimentare cerute de căruciorul debroșabil. Reducerea timpului de revizie e un avantaj al montajului debroșabil, nu al celui fix.

    Sursa: Electrotehnică – celule de medie tensiune

  49. O linie electrică foarte lungă se comportă ca o linie adaptată:

    1. dacă alimentează un receptor cu impedanță egală cu impedanța sa caracteristică
    2. dacă funcționează în scurtcircuit
    3. dacă funcționează în gol
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) dacă alimentează un receptor cu impedanță egală cu impedanța sa caracteristică

    O linie este adaptată când sarcina are impedanța egală cu impedanța caracteristică Zc: unda nu se reflectă la capăt, iar linia se comportă ca o linie infinit lungă. Gol și scurtcircuit produc reflexie totală.

    Sursa: Electrotehnică – rețele electrice, linii lungi

  50. O linie electrică lungă funcționând în gol:

    1. produce putere reactivă
    2. absoarbe putere reactivă
    3. nu produce și nu absoarbe putere reactivă
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) produce putere reactivă

    În gol, curentul prin linie este mic și puterea reactivă absorbită de inductanță e neglijabilă, în timp ce capacitatea liniei generează putere reactivă: linia produce putere reactivă (de aici și creșterea tensiunii la capăt).

    Sursa: Electrotehnică – rețele electrice, linii lungi

Alte capitole