Acasă › Întrebări › Electrotehnică
Rețele, stații și aparataj – pagina 2
100 de întrebări din tematica examenului de electrician autorizat gradul II (electrotehnică), verificate pe actele în vigoare. Încearcă să răspunzi singur înainte să deschizi explicația.
-
O linie electrică lungă funcționând în scurtcircuit:
- absoarbe putere reactivă
- produce putere reactivă
- nu produce și nu absoarbe putere reactivă
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: a) absoarbe putere reactivă
În scurtcircuit, curentul este mare și tensiunea pe linie e mică, deci puterea reactivă absorbită de inductanță (X·I²) depășește cu mult pe cea produsă de capacitate: linia absoarbe putere reactivă.
Sursa: Electrotehnică – rețele electrice, linii lungi
-
Pe măsură ce crește tensiunea la care se realizează instalațiile electrice, costul pierderilor de putere Cp este:
- constant
- crescător
- descrescător
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: c) descrescător
La aceeași putere transportată, curentul scade invers proporțional cu tensiunea, iar pierderile scad cu pătratul ei (ΔP = R·S²/U²); deci costul pierderilor scade când crește tensiunea. Crește în schimb costul investiției.
Sursa: Electrotehnică – calcul tehnico-economic în rețele electrice
-
Pentru limitarea curenților de scurtcircuit, puterea totalã instalatã într-o stație trebuie:
- mărită
- micșorată
- divizatã în mai multe unități
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: c) divizatã în mai multe unități
Divizarea puterii instalate în mai multe unități (transformatoare mai mici, funcționând pe secții de bare separate) mărește impedanța pe calea de scurtcircuit și limitează curentul de defect, fără a reduce puterea totală necesară.
Sursa: Electrotehnică – limitarea curenților de scurtcircuit
-
Pentru calculul curenților de scurtcircuit într-o rețea prin metoda componentelor simetrice, rețeaua inversă (negativă) se compune din:
- impedanțe identice cu ale rețelei directe (pozitive) pentru elemente statice și impedanțe diferite de ale rețelei directe (pozitive) pentru mașini rotative
- impedanțe identice cu ale rețelei directe (pozitive) atât pentru elemente statice cât și pentru mașini rotative
- impedanțe diferite de ale rețelei directe (pozitive) pentru elemente statice
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: a) impedanțe identice cu ale rețelei directe (pozitive) pentru elemente statice și impedanțe diferite de ale rețelei directe (pozitive) pentru mașini rotative
Pentru elementele statice (linii, transformatoare) impedanța inversă este egală cu cea directă, fiindcă nu contează sensul de succesiune al fazelor. La mașinile rotative câmpul invers se rotește în sens opus rotorului, deci impedanța inversă diferă de cea directă.
Sursa: Electrotehnică – metoda componentelor simetrice
-
Pentru limitarea curenților de scurtcircuit se utilizează bobine:
- înseriate pe circuit, monofazate, fără miez de fier, răcite cu aer (uscate), de tip interior;
- racordate în derivație pe circuit, monofazate, fără miez de fier, răcite cu aer (uscate), de tip interior;
- înseriate pe circuit, monofazate, cu miez de fier, răcite cu ulei, de tip interior;
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: a) înseriate pe circuit, monofazate, fără miez de fier, răcite cu aer (uscate), de tip interior;
Bobinele de limitare a curenților de scurtcircuit se montează în serie pe circuit și se fac fără miez de fier, ca să nu se satureze la curenți mari (inductanța rămâne constantă); sunt de obicei monofazate, uscate, de interior. Bobina în derivație nu limitează curentul de scurtcircuit.
Sursa: Electrotehnică – limitarea curenților de scurtcircuit, bobine de reactanță
-
Pentru micșorarea pierderilor de putere prin curenți turbionari în piesele metalice mari parcurse de fluxuri magnetice variabile:
- se limitează dimensiunile pieselor
- se execută piesele metalice din tole de oțel cu adaus de siliciu pentru mărirea rezistivității, subțiri și izolate între ele
- se evită plasarea pieselor metalice masive în câmpuri magnetice variabile
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: b) se execută piesele metalice din tole de oțel cu adaus de siliciu pentru mărirea rezistivității, subțiri și izolate între ele
Curenții turbionari se reduc prin mărirea rezistenței electrice pe calea lor: piese din tole subțiri, din oțel aliat cu siliciu și izolate între ele. Limitarea dimensiunilor nu rezolvă problema la piesele mari parcurse de flux.
Sursa: Electrotehnică – pierderi prin curenți turbionari
-
Pentru o linie electrică care alimentează un receptor ce are impedanța egală cu impedanța caracteristică a liniei:
- energiile reactive, inductivă și capacitivă, se compensează
- energia reactivă inductivă este mai mare decât cea capacitivă
- energia reactivă capacitivă este mai mare decât cea inductivă
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: a) energiile reactive, inductivă și capacitivă, se compensează
Când linia e încărcată cu puterea naturală (sarcină egală cu Zc), puterea reactivă absorbită de inductanță este egală cu cea produsă de capacitate, deci energiile reactive se compensează și tensiunea e aproape constantă de-a lungul liniei.
Sursa: Electrotehnică – rețele electrice, puterea naturală a liniei
-
Pierderile de putere activã si reactivã pe o linie electricã, la aceeași putere aparentã vehiculatã, sunt invers proporționale cu:
- pătratul curentului
- pătratul tensiunii
- pătratul puterii active
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: b) pătratul tensiunii
Pierderile sunt ΔP = R·S²/U² și ΔQ = X·S²/U², deci la putere aparentă dată sunt invers proporționale cu pătratul tensiunii. De aceea transportul se face la tensiuni înalte.
Sursa: Electrotehnică – pierderi de putere în rețele
-
Pierderile de putere într-o linie electrică prin care se transportă o putere activă P la un factor de putere = 0,9, față de cazul când se transportă aceeași putere la un factor de putere = 0,8 sunt:
- mai mici
- egale
- mai mari
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: a) mai mici
La aceeași putere activă, I = P/(√3·U·cos φ), deci un cos φ mai mare dă un curent mai mic. Pierderile ∝ I² ∝ 1/cos²φ, așa că la 0,9 ele sunt (0,8/0,9)² ≈ 0,79 din cele de la 0,8, adică mai mici.
Sursa: Electrotehnică – factorul de putere și pierderile
-
Potențialul electrostatic în punctul M este :
- lucrul mecanic care trebuie produs spre a transporta unitatea de sarcină pozitivă de la infinit până în punctul M.
- forța care este necesară pentru a transporta unitatea de sarcină pozitivă de la infinit până în punctul M
- forța care este necesară pentru a transporta unitatea de sarcină pozitivă din punctul M până la infinit
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: a) lucrul mecanic care trebuie produs spre a transporta unitatea de sarcină pozitivă de la infinit până în punctul M.
Potențialul în punctul M este lucrul mecanic necesar pentru a aduce unitatea de sarcină pozitivă de la infinit (potențial zero) până în M. Potențialul e o mărime energetică (lucru mecanic pe unitatea de sarcină), nu o forță.
Sursa: Electrotehnică – potențialul electrostatic
-
Carcasa unei celule electrice
- asigură numai protecția persoanelor împotriva atingerii accidentale a pieselor aflate sub tensiune în funcționare normală sau a pieselor în mișcare din interiorul învelișului;
- asigură protecția echipamentului electric împotriva pătrunderii corpurilor străine și a umezelii;
- asigură protecția echipamentului electric împotriva supratensiunilor.
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: b) asigură protecția echipamentului electric împotriva pătrunderii corpurilor străine și a umezelii;
Carcasa celulei asigură gradul de protecție (IP): împiedică atingerea pieselor sub tensiune și protejează echipamentul de pătrunderea corpurilor străine și a umezelii. Varianta a e falsă prin „numai”, iar împotriva supratensiunilor protejează descărcătoarele, nu carcasa.
Sursa: Electrotehnică – celule electrice, grade de protecție
-
Reducerea nivelului de izolație din instalațiile capsulate cu SF6 poate fi provocată
- numai de produse de descompunere ale SF6 și compușii lor cu materiale izolante sau metale, sub influența umidității;
- de impurități ca urmare a unui montaj necorespunzător (dacă montajul se face cu mâini murdare, transpirate, urme de grăsime, praf de diferite feluri și mai ales pilituri metalice);
- umiditatea reziduală scăzută a gazului izolant
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: b) de impurități ca urmare a unui montaj necorespunzător (dacă montajul se face cu mâini murdare, transpirate, urme de grăsime, praf de diferite feluri și mai ales pilituri metalice);
Impuritățile introduse la montaj (praf, grăsime, transpirație, pilitură metalică) creează puncte de concentrare a câmpului și reduc rigiditatea izolației în SF6. Varianta a e falsă prin „numai”, iar umiditatea scăzută a gazului e o condiție bună, nu un factor de degradare.
Sursa: Electrotehnică – instalații capsulate cu SF6
-
Printre măsurile de reducere a distanțelor de izolare pot fi:
- folosirea dispozitivelor de limitare a curenților de scurtcircuit;
- aplicarea unui strat protector pe izolatoare pentru micșorarea efectelor poluării din marile orașe sau de pe unele platforme industriale;
- micșorarea densității dielectricilor gazoși.
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: b) aplicarea unui strat protector pe izolatoare pentru micșorarea efectelor poluării din marile orașe sau de pe unele platforme industriale;
Un strat protector pe izolatoare (de ex. siliconic) reduce efectul poluării asupra conturnării, permițând distanțe de izolare mai mici în zonele poluate. Limitarea curenților de scurtcircuit nu influențează izolația, iar micșorarea densității gazului scade rigiditatea dielectrică.
Sursa: Electrotehnică – izolația instalațiilor electrice
-
Releul termic se folosește pentru:
- protejarea motoarelor electrice la scurtcircuit
- protejarea generatoarelor si motoarelor electrice împotriva punerii la pământ
- protejarea motoarelor electrice împotriva suprasarcinilor
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: c) protejarea motoarelor electrice împotriva suprasarcinilor
Releul termic (bimetal) reacționează lent, proporțional cu încălzirea, deci protejează motoarele la suprasarcină. Scurtcircuitul e eliminat de siguranțe sau declanșatoare electromagnetice, iar punerea la pământ de alte protecții.
Sursa: Electrotehnică – protecția motoarelor, releul termic
-
Relația între curenții de linie si de fazã în sisteme cu generatoare si receptoare conectate în triunghi este:
- curentul de linie este mai mare de 1,73 ori decât curentul de fazã
- curentul de linie este egal cu curentul de fazã
- curentul de fazã este mai mare de de 1,73 ori decât curentul de linie
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: a) curentul de linie este mai mare de 1,73 ori decât curentul de fazã
În conexiunea triunghi, curentul de linie este de √3 ≈ 1,73 ori mai mare decât curentul de fază, iar tensiunea de linie este egală cu cea de fază. Egalitatea curenților e valabilă la conexiunea stea.
Sursa: Electrotehnică – sisteme trifazate, conexiunea triunghi
-
Spațiul ocupat de o instalație capsulată depinde în principal de:
- curentul nominal al legăturilor electrice;
- mediul de stingere a arcului electric;
- realizarea capsulării: capsulare tripolară sau monopolară.
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: c) realizarea capsulării: capsulare tripolară sau monopolară.
La instalațiile capsulate (GIS) gabaritul depinde în principal de modul de capsulare: capsularea tripolară (toate fazele într-o anvelopă) e mult mai compactă decât cea monopolară. Mediul de izolare/stingere e practic același (SF6), iar curentul nominal influențează puțin dimensiunile.
Sursa: Stații și echipamente electrice – instalații capsulate în SF6
-
Rolul dominant pentru reglarea nivelului de tensiune pe o linie electrica îl are:
- circulația de putere activa
- circulația de putere reactiva
- nici una din cele doua
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: b) circulația de putere reactiva
Pe liniile de înaltă tensiune (X >> R), căderea de tensiune depinde în principal de puterea reactivă transportată (ΔU ≈ (P·R + Q·X)/U), deci tensiunea se reglează prin circulația de reactiv. Puterea activă e legată mai ales de frecvență.
Sursa: Rețele electrice – reglajul tensiunii
-
Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui scurtcircuit între două faze ale unei rețele izolat de pământ și fără arc electric se compune din:
- schema de secvență directă (pozitivă) înseriată cu triplul impedanței arcului
- schemele de secvență directă (pozitivă) și inversă (negativă) conectate în paralel
- schemele de secvență directă (pozitivă), inversă (negativă) și homopolară (zero) conectate în paralel
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: b) schemele de secvență directă (pozitivă) și inversă (negativă) conectate în paralel
La scurtcircuitul bifazat fără pământ și fără arc, I1 = –I2 și U1 = U2, deci schemele de secvență directă și inversă se leagă în paralel la locul defectului. Schema homopolară nu intervine, fiindcă nu există cale prin pământ.
Sursa: Rețele electrice – componente simetrice, scurtcircuitul bifazat
-
Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui scurtcircuit trifazat, al unei rețele, izolat de pământ se compune din:
- schemele de secvență directă (pozitivă) , inversă (negativă) și homopolară (zero) conectate în serie
- schema de secvență directă (pozitivă)
- schemele de secvență directă (pozitivă) și inversă (negativă) conectate în paralel
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: b) schema de secvență directă (pozitivă)
Scurtcircuitul trifazat este simetric, deci se calculează doar cu schema de secvență directă. Schemele inversă și homopolară intervin numai la defectele nesimetrice.
Sursa: Rețele electrice – componente simetrice, scurtcircuitul trifazat
-
Schema echivalentă de calcul în cazul producerii unui scurtcircuit trifazat și la pământ, cu arc, se compune din:
- schema de secvență directă (pozitivă) înseriată cu triplul impedanței arcului
- schema de secvență directă (pozitivă)
- schema de secvență directă (pozitivă) înseriată cu schema de secvență inversă (negativă).
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: b) schema de secvență directă (pozitivă)
Defectul trifazat (chiar și cu pământ) rămâne simetric, deci se folosește doar schema de secvență directă (eventual cu impedanța arcului pe fază). „Triplul impedanței arcului” apare la scurtcircuitul monofazat, iar schema inversă la defectele nesimetrice.
Sursa: Rețele electrice – componente simetrice, scurtcircuitul trifazat
-
Secționarea barelor colectoare în stațiile electrice are scopul:
- de limitare a curenților de scurtcircuit
- de a reduce costul instalației
- de a reduce pierderile de putere
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: a) de limitare a curenților de scurtcircuit
Prin secționarea barelor (cu cupla longitudinală deschisă) sursele se împart pe secții, iar curentul de scurtcircuit pe fiecare secție scade. Secționarea nu reduce costul (adaugă echipament) și nici pierderile.
Sursa: Stații și echipamente electrice – scheme de stații, secționarea barelor
-
Separatorul, ca echipament în cadrul unei stații electrice, are rolul:
- de a proteja circuitul la supracurenți
- de a separa vizibil un circuit
- de a măsură nivelul de izolație
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: b) de a separa vizibil un circuit
Separatorul realizează o separare vizibilă a circuitului pentru lucru în siguranță. Nu protejează la supracurenți (asta fac întreruptorul și siguranța) și nu măsoară izolația.
Sursa: Stații și echipamente electrice – separatorul
-
Siguranțele electrice au rolul de a:
- proteja instalația din aval la defecte la scurtcircuit ca si la suprasarcini de lunga durata
- face trecerea din linie electrica aeriana în line electrica în cablu
- asigura protecția personalului
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: a) proteja instalația din aval la defecte la scurtcircuit ca si la suprasarcini de lunga durata
Siguranța fuzibilă protejează instalația din aval la scurtcircuit și la suprasarcini de durată, prin topirea fuzibilului. Nu face trecerea LEA–LES și nu e un mijloc de protecție a personalului.
Sursa: Stații și echipamente electrice – siguranțe fuzibile
-
Siguranțele fuzibile sunt aparate utilizate pentru protecție la:
- supratensiuni
- supracurenți
- defect de izolație
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: b) supracurenți
Siguranțele fuzibile protejează la supracurenți (scurtcircuit și suprasarcină). Supratensiunile se limitează cu descărcătoare, iar defectele de izolație se detectează cu DDR sau control de izolație.
Sursa: Stații și echipamente electrice – siguranțe fuzibile
-
Supratensiunile de trăsnet pot fi:
- numai directe
- induse
- de rezonanta sau de ferorezonanța
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: b) induse
Supratensiunile de trăsnet pot fi directe (lovitură în linie) sau induse (lovitură în apropiere); varianta a e falsă prin „numai”. Supratensiunile de rezonanță/ferorezonanță sunt interne, nu atmosferice.
Sursa: Rețele electrice – supratensiuni atmosferice
-
Un separator pe un circuit de înalta tensiune poate fi manevrat:
- sub tensiune si cu curent
- cu curent fara tensiune
- fãrã curent, fãrã tensiune sau sub tensiune, fãrã curent
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: c) fãrã curent, fãrã tensiune sau sub tensiune, fãrã curent
Separatorul nu are cameră de stingere a arcului, deci se manevrează numai fără curent (eventual sub tensiune, dar fără sarcină). Manevra în sarcină produce arc periculos.
Sursa: Stații și echipamente electrice – separatorul
-
Transformatoarele de măsurare de tensiune:
- nu pot fi lăsate în exploatare cu înfășurarea secundara deschisa
- nu pot fi lăsate în exploatare cu înfășurarea secundara în scurtcircuit
- pot fi puse sub tensiune cu înfășurarea secundara in scurtcircuit
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: b) nu pot fi lăsate în exploatare cu înfășurarea secundara în scurtcircuit
Transformatorul de tensiune lucrează aproape în gol, iar scurtcircuitul secundarului îl distruge (de aceea secundarul se protejează cu siguranțe sau întreruptoare automate). Cu secundarul deschis poate rămâne în exploatare fără probleme.
Sursa: Stații și echipamente electrice – transformatoare de tensiune
-
Utilizarea unei cuple longo-transversale se preferă atunci când dorim:
- scurtarea manevrelor;
- o siguranță în funcționare mai mare;
- reducerea investiției în echiparea stației.
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: c) reducerea investiției în echiparea stației.
Cupla longo-transversală îndeplinește cu un singur întreruptor rolul unei cuple longitudinale și al unei cuple transversale, deci se alege pentru economie de investiție. În schimb, nu poate face simultan ambele funcții, deci manevrele sunt mai complicate și flexibilitatea mai mică.
Sursa: Stații și echipamente electrice – scheme de stații, cuple
-
Un întreruptor debroșabil asigură:
- numai protecția în caz de scurtcircuit;
- protecția la supratensiuni;
- izolarea personalului care lucrează la întreruptor, de restul instalației aflată sub tensiune.
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: c) izolarea personalului care lucrează la întreruptor, de restul instalației aflată sub tensiune.
Scos din celulă (debroșat), întreruptorul este separat vizibil de barele aflate sub tensiune, deci se poate lucra la el în siguranță. Varianta a e falsă prin „numai”, iar întreruptorul nu protejează la supratensiuni.
Sursa: Stații și echipamente electrice – întreruptoare debroșabile
-
Un întreruptor debroșabil asigură:
- protecția în caz de scurtcircuit;
- numai comutația în regim normal;
- protecția la supratensiuni.
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: a) protecția în caz de scurtcircuit;
Întreruptorul debroșabil rămâne un întreruptor: comandat de protecții, deconectează scurtcircuitul. Varianta b e falsă prin „numai” (face și comutație, și protecție), iar supratensiunile se limitează cu descărcătoare.
Sursa: Stații și echipamente electrice – întreruptoare debroșabile
-
Utilizarea întreruptoarelor debroșabile:
- nu asigură eliminarea unor greșeli de manevră datorate separatoarelor;
- asigură scurtarea duratei reviziilor la celule;
- asigură numai izolarea personalului care lucrează la întreruptor, de restul instalației aflată sub tensiune.
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: b) asigură scurtarea duratei reviziilor la celule;
Întreruptorul debroșabil se poate scoate și înlocui rapid cu o rezervă, deci reviziile la celule durează mai puțin. Fals: că nu elimină greșelile de manevră cu separatoare (le elimină, fiindcă separatoarele lipsesc) și că asigură „numai” izolarea personalului.
Sursa: Stații și echipamente electrice – întreruptoare debroșabile
-
Utilizarea întreruptoarelor debroșabile:
- asigură eliminarea unor greșeli de manevră datorate separatoarelor;
- nu asigură scurtarea duratei reviziilor la celule;
- nu asigură izolarea personalului care lucrează la întreruptor, de restul instalației aflată sub tensiune.
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: a) asigură eliminarea unor greșeli de manevră datorate separatoarelor;
Debroșarea întreruptorului înlocuiește separatoarele, deci elimină greșelile de manevră legate de acestea. Celelalte variante neagă avantaje reale: scurtarea reviziilor și izolarea personalului de restul instalației.
Sursa: Stații și echipamente electrice – întreruptoare debroșabile
-
Utilizarea întreruptoarelor debroșabile:
- asigură izolarea personalului care lucrează la întreruptor, de restul instalației aflată sub tensiune.
- asigură numai scurtarea duratei reviziilor la celule;
- nu asigură eliminarea unor greșeli de manevră datorate separatoarelor;
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: a) asigură izolarea personalului care lucrează la întreruptor, de restul instalației aflată sub tensiune.
Întreruptorul scos din celulă e separat de instalația aflată sub tensiune, deci personalul lucrează izolat de aceasta. Varianta b e falsă prin „numai”, iar c neagă un avantaj real (eliminarea greșelilor de manevră cu separatoare).
Sursa: Stații și echipamente electrice – întreruptoare debroșabile
-
Utilizarea întreruptorului debroșabil:
- asigură doar compactarea celulei;
- asigură rapiditate în restabilirea alimentării în cazul unei defectări;
- crește riscul de electrocutare a personalului care execută lucrări de revizie în celulă.
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: b) asigură rapiditate în restabilirea alimentării în cazul unei defectări;
Un întreruptor defect se scoate și se înlocuiește repede cu unul de rezervă, deci alimentarea se restabilește rapid. Nu e „doar” compactare, iar riscul de electrocutare scade, nu crește.
Sursa: Stații și echipamente electrice – întreruptoare debroșabile
-
Utilizarea SF6 ca mediu de izolare
- conduce la realizarea unor celule cu pericol de incendiu
- conduce numai la realizarea unor celule cu întreținere mult simplificată;
- conduce la realizarea unor celule compacte
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: c) conduce la realizarea unor celule compacte
SF6 are rigiditate dielectrică mult mai mare decât aerul, deci permite distanțe mici și celule compacte. Nu e inflamabil (a e fals), iar b e falsă prin „numai”.
Sursa: Stații și echipamente electrice – izolația în SF6
-
Valoarea frecventei în sistemul electroenergetic este determinata în principal de:
- bilanțul puterilor active
- circulația puterii reactive
- modul de tratare a neutrului rețelei
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: a) bilanțul puterilor active
Frecvența depinde de echilibrul dintre puterea activă produsă și cea consumată: deficitul de putere activă scade frecvența, excedentul o crește. Puterea reactivă influențează tensiunea.
Sursa: Rețele electrice – reglajul frecvenței
-
Valoarea medie a capacității lineice pentru o linie electrică aeriană trifazată este ......... față de cea a unui cablu subteran.
- egală
- mai mică
- mai mare
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: b) mai mică
La linia aeriană conductoarele sunt depărtate (metri), deci capacitatea lineică e mică, ~0,01 µF/km. La cablu, distanțele mici și izolația solidă dau capacități de zeci de ori mai mari (~0,2–0,5 µF/km).
Sursa: Rețele electrice – parametrii lineici ai liniilor
-
Valoarea medie a inductanței de serviciu pentru o linie electrică aeriană trifazată este ......... față de cea a unui cablu subteran.
- egală
- mai mare
- mai mică
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: b) mai mare
Inductanța crește cu distanța dintre conductoare: la LEA ~1,2 mH/km (x ≈ 0,4 Ω/km), la cablu ~0,3–0,4 mH/km (x ≈ 0,1 Ω/km). Deci la linia aeriană inductanța e mai mare.
Sursa: Rețele electrice – parametrii lineici ai liniilor
-
AAR se utilizează în scopul:
- limitării curenților de scurtcircuit;
- creșterii continuității în alimentare;
- reducerii pierderilor de energie pe linii.
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: b) creșterii continuității în alimentare;
AAR (anclanșarea automată a rezervei) trece automat consumatorii pe sursa de rezervă la dispariția tensiunii pe sursa de bază, deci crește continuitatea alimentării. Nu limitează curenții de scurtcircuit și nu reduce pierderile.
Sursa: Rețele electrice – automatizări, AAR
-
Câmpul electrostatic este descris prin: intensitatea câmpului electric
- intensitatea câmpului electric
- densitatea curentului de conducție
- inducția magnetică
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: a) intensitatea câmpului electric
Câmpul electrostatic se descrie prin intensitatea câmpului electric E (și prin inducția electrică D = ε·E). Densitatea de curent descrie curenții de conducție, care în regim electrostatic lipsesc, iar inducția magnetică B descrie câmpul magnetic.
Sursa: Electrotehnică – câmpul electrostatic
-
Celulele prefabricate monobloc se caracterizează în principal prin:
- securitate ridicată a persoanelor;
- gamă largă de configurații ale schemei de conexiuni;
- facilități pentru extinderea ulterioară a instalației.
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: a) securitate ridicată a persoanelor;
Celulele prefabricate monobloc (compacte, de obicei izolate în SF6) au toate părțile active închise etanș, deci oferă securitate ridicată pentru persoane. În schimb au o configurație fixă și nu se pot extinde ușor.
Sursa: Stații și echipamente electrice – celule prefabricate
-
Efectul pelicular al curentului este utilizat în:
- încălzirea materialelor prin inducție
- eliminarea dezechilibrelor din rețeaua electrică
- eliminarea distorsiunilor undelor de curent
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: a) încălzirea materialelor prin inducție
Efectul pelicular concentrează curentul de înaltă frecvență la suprafața piesei, ceea ce se folosește la încălzirea prin inducție (de exemplu călirea superficială). Nu elimină dezechilibre sau distorsiuni.
Sursa: Electrotehnică – efectul pelicular
-
Într-o schemă cu 1,5 întreruptoare pe circuit:
- este necesară o cuplă de ocolire;
- este necesară o cuplă transversală;
- nu sunt necesare circuite de cuplă transversală și de ocolire
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: c) nu sunt necesare circuite de cuplă transversală și de ocolire
În schema cu 1,5 întreruptoare pe circuit, fiecare circuit poate fi alimentat de pe oricare bară și orice întreruptor poate fi scos din funcțiune fără întreruperea circuitului. De aceea nu sunt necesare cuple transversale sau de ocolire.
Sursa: Stații și echipamente electrice – scheme de stații, schema cu 1,5 întreruptoare pe circuit
-
Într-o schemă poligon cu patru laturi:
- este necesară o cuplă de ocolire;
- este necesară o cuplă transversală;
- nu este necesară o cuplă transversală.
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: c) nu este necesară o cuplă transversală.
În schema poligon nu există bare colectoare propriu-zise: întreruptoarele formează un inel, iar fiecare circuit e alimentat din două părți. Nu e nevoie de cuplă transversală sau de ocolire.
Sursa: Stații și echipamente electrice – scheme de stații, schema poligon
-
O linie electrică lungă funcționând în gol:
- produce putere reactivă
- absoarbe putere reactivă
- nu produce și nu absoarbe putere reactivă
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: a) produce putere reactivă
La gol, puterea reactivă capacitivă generată de capacitatea liniei depășește reactivul absorbit de inductanța ei (curentul e mic), deci linia lungă produce putere reactivă și tensiunea crește spre capăt (efect Ferranti).
Sursa: Rețele electrice – linii lungi, funcționarea în gol
-
Principalele funcții ale carcasei unei celule electrice sunt
- protecția persoanelor împotriva atingerii pieselor aflate sub tensiune sau în mișcare și protecția echipamentului împotriva pătrunderii corpurilor străine și a umezelii
- protecția echipamentului electric împotriva supratensiunilor
- limitarea curenților de scurtcircuit
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: a) protecția persoanelor împotriva atingerii pieselor aflate sub tensiune sau în mișcare și protecția echipamentului împotriva pătrunderii corpurilor străine și a umezelii
Carcasa (învelișul) celulei protejează persoanele împotriva atingerii pieselor sub tensiune sau în mișcare și protejează echipamentul împotriva corpurilor străine și a umezelii (gradul IP). Supratensiunile se limitează cu descărcătoare, iar curenții de scurtcircuit cu bobine sau siguranțe limitatoare, nu cu carcasa.
Sursa: Stații și echipamente electrice – celule electrice, grade de protecție
-
Printre factorii care pot provoca o micșorare nedorită a nivelului de izolare din instalațiile capsulate cu SF6 se pot număra:
- produsele de descompunere ale SF6 sub influența umidității și impuritățile rămase de la montaj (praf, grăsime, pilituri metalice)
- menținerea presiunii nominale a SF6 în compartimente
- umiditatea reziduală scăzută a gazului izolant
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: a) produsele de descompunere ale SF6 sub influența umidității și impuritățile rămase de la montaj (praf, grăsime, pilituri metalice)
Nivelul de izolare în instalațiile capsulate scade prin produsele de descompunere ale SF6 care reacționează cu umiditatea și prin impuritățile sau particulele metalice rămase la montaj. Presiunea nominală și umiditatea reziduală scăzută sunt condiții dorite, nu factori de degradare.
Sursa: Stații și echipamente electrice – instalații capsulate în SF6
-
Supratensiunile de origine atmosferica pot fi:
- directe și indirecte (induse)
- de rezonanță sau de ferorezonanță
- de comutație
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: a) directe și indirecte (induse)
Supratensiunile atmosferice apar fie prin lovirea directă a instalației de trăsnet, fie indirect, prin inducție de la o descărcare apropiată. Supratensiunile de rezonanță, ferorezonanță și comutație sunt interne, produse de instalația însăși.
Sursa: Rețele electrice – supratensiuni atmosferice
-
Față de un întreruptor fix, un întreruptor debroșabil asigură în plus:
- protecția la supratensiuni
- limitarea curentului de scurtcircuit
- separarea vizibilă, care izolează personalul care lucrează la întreruptor de restul instalației aflate sub tensiune
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: c) separarea vizibilă, care izolează personalul care lucrează la întreruptor de restul instalației aflate sub tensiune
Prin scoaterea pe cărucior (debroșare), întreruptorul este separat vizibil de bare, așa că se poate lucra la el în siguranță fără separatoare suplimentare. Protecția la scurtcircuit o face orice întreruptor, debroșabil sau nu, iar supratensiunile se limitează cu descărcătoare.
Sursa: Stații și echipamente electrice – întreruptoare debroșabile
-
Un întreruptor debroșabil asigură: protecția în caz de scurtcircuit;
- protecția în caz de scurtcircuit și comutația în regim normal
- protecția la supratensiuni
- numai separarea vizibilă, fără să poată întrerupe curenți de sarcină
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: a) protecția în caz de scurtcircuit și comutația în regim normal
Întreruptorul debroșabil rămâne un întreruptor: comută curenții de sarcină în regim normal și deconectează scurtcircuitele. Debroșarea adaugă separarea vizibilă, nu o înlocuiește. Supratensiunile se limitează cu descărcătoare.
Sursa: Stații și echipamente electrice – întreruptoare debroșabile