Grile gradul II

Acasă › Întrebări › Norme tehnice

I7-2011: protecția instalațiilor – pagina 2

157 de întrebări din tematica examenului de electrician autorizat gradul II (norme tehnice), verificate pe actele în vigoare. Încearcă să răspunzi singur înainte să deschizi explicația.

Exersează capitolul interactivSimulare de examen

  1. În instalațiile electrice pentru șantiere de construcții și de demolare, rezistența de dispersie a prizei de pământ și rezistența conductoarelor de protecție până la receptor trebuie să fie de

    1. maximum 1Ω
    2. minimum 4Ω
    3. maximum 4 Ω
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) maximum 4 Ω

    Pe șantierele de construcții și demolare, rezistența de dispersie a prizei de pământ plus rezistența conductoarelor de protecție până la receptor trebuie să fie de maximum 4 Ω. Valoarea e o limită superioară, nu una minimă.

    Sursa: I7-2011, pct. 7.4.34

  2. Marcarea conductorului neutru care asigură simultan și funcția de protecție (PEN) se face

    1. cu culoarea bleu pe toată lungimea
    2. prin culori verde/galben pe toată lungimea
    3. prin culori verde/galben pe toată lungimea și suplimentar marcare cu culoarea bleu la fiecare extremitate;
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) prin culori verde/galben pe toată lungimea și suplimentar marcare cu culoarea bleu la fiecare extremitate;

    PEN-ul se marchează verde/galben pe toată lungimea și, în plus, bleu la fiecare capăt. Bleu pe toată lungimea înseamnă neutru (N), iar verde/galben fără marcaj bleu înseamnă PE.

    Sursa: I7-2011, pct. 5.1.4.3.1

  3. Marcarea conductorului neutru (N) se face:

    1. cu culoarea bleu pe toată lungimea.
    2. prin culori verde/galben pe toată lungimea
    3. cu culoarea bleu la fiecare extremitate;
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) cu culoarea bleu pe toată lungimea.

    Neutrul (N) se marchează bleu pe toată lungimea. Marcarea bleu doar la capete se folosește la cablurile cu conductoare numerotate sau la conductoarele fără culoare de izolație.

    Sursa: I7-2011, pct. 5.1.4.3.1

  4. Conform normativului I-7-2011, protecția de bază reprezintă:

    1. protecția împotriva șocurilor electrice în absența defectului
    2. protecția care corespunde protecției împotriva atingerilor indirecte.
    3. protecția împotriva șocurilor electrice în caz de defect
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) protecția împotriva șocurilor electrice în absența defectului

    Protecția de bază este protecția împotriva șocurilor electrice în absența defectului și corespunde vechii protecții la atingere directă. Protecția în caz de defect este cea pentru atingerea indirectă.

    Sursa: I7-2011, cap. 2 – Terminologie; pct. 4.1.1.1

  5. Conform normativului I-7-2011, protecția de bază reprezintă:

    1. protecția care corespunde protecției împotriva atingerilor indirecte.
    2. protecția care corespunde protecției împotriva atingerilor directe.
    3. protecția împotriva șocurilor electrice în caz de defect
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) protecția care corespunde protecției împotriva atingerilor directe.

    Protecția de bază corespunde protecției împotriva atingerilor directe, adică fără defect. Variantele a și c descriu protecția în caz de defect (atingere indirectă).

    Sursa: I7-2011, cap. 2 – Terminologie; pct. 4.1.1.1

  6. În cazul instalațiilor electrice de joasă tensiune, izolația de bază reprezintă:

    1. Izolația care asigură protecția de bază.
    2. Izolația care asigură protecția de defect
    3. izolația maselor
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) Izolația care asigură protecția de bază.

    Izolația de bază e izolația părților active periculoase care asigură protecția de bază. Protecția la defect se obține cu izolația suplimentară, iar „izolația maselor” nu e definiția.

    Sursa: I7-2011, cap. 2 – Terminologie

  7. În cazul instalațiilor electrice de joasă tensiune, izolația de bază reprezintă:

    1. Izolația care asigură protecția de defect
    2. izolația părților active periculoase
    3. izolația maselor
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) izolația părților active periculoase

    Izolația de bază este izolația părților active periculoase (care asigură protecția de bază). Izolația pentru protecția la defect este cea suplimentară.

    Sursa: I7-2011, cap. 2 – Terminologie

  8. Curentul de defect este definit în I-7-2011 ca fiind:

    1. un curent electric care circulă ca urmare a unei suprasarcini
    2. un curent electric care circulă ca urmare a unui defect de izolație.
    3. un curent electric care circulă ca urmare a unui scurtcircuit trifazat
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) un curent electric care circulă ca urmare a unui defect de izolație.

    I7-2011 definește curentul de defect drept curentul care circulă ca urmare a unui defect de izolație. Suprasarcina și scurtcircuitul trifazat sunt alte noțiuni.

    Sursa: I7-2011, cap. 2 – Terminologie

  9. Conform normativului I-7-2011, protecția în caz de defect reprezintă:

    1. o protecție împotriva șocurilor electrice în condiții de defect simplu.
    2. o protecție împotriva șocurilor electrice în condiții de scurtcircuit
    3. protecția care corespunde protecției împotriva atingerilor directe.
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) o protecție împotriva șocurilor electrice în condiții de defect simplu.

    Protecția în caz de defect e protecția împotriva șocurilor electrice în condiții de defect simplu și corespunde vechii protecții la atingere indirectă. Varianta c descrie protecția de bază.

    Sursa: I7-2011, cap. 2 – Terminologie

  10. . Atunci când un echipament nu conține, prin construcție, caracteristici corespunzătoare influențelor externe ale locului (sau amplasamentului):

    1. el nu poate fi utilizat în instalația electrică
    2. el poate fi totuși utilizat cu condiția ca instalația să fie montată în tub
    3. el poate fi totuși utilizat cu condiția să fie prevăzut cu o protecție suplimentară corespunzătoare la realizarea instalației
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) el poate fi totuși utilizat cu condiția să fie prevăzut cu o protecție suplimentară corespunzătoare la realizarea instalației

    Un echipament care nu are prin construcție caracteristicile cerute de influențele externe poate fi folosit dacă i se adaugă la montaj o protecție suplimentară potrivită, care să nu-i împiedice funcționarea. Montarea instalației în tub nu rezolvă problema echipamentului.

    Sursa: I7-2011, pct. 5.1.2.2

  11. În funcție de dispunerea conductorului neutru și a conductorului de protecție rețelele de tip TN se pot realiza în:

    1. Schema TN-S
    2. Schema TN-C-S-C
    3. Schema TN-S-C
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) Schema TN-S

    După dispunerea neutrului și a conductorului de protecție, rețelele TN pot fi TN-S, TN-C și TN-C-S. Schemele „TN-C-S-C” și „TN-S-C” nu există, iar refacerea unui PEN după separarea în PE și N e interzisă.

    Sursa: I7-2011, pct. 3.3.2.3 – 3.3.2.6

  12. În funcție de dispunerea conductorului neutru și a conductorului de protecție rețelele de tip TN se pot realiza în:

    1. Schema TN-C-S-C
    2. Schema TN-C
    3. Schema TN-S-C
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) Schema TN-C

    Tipurile de rețea TN sunt TN-S, TN-C și TN-C-S, deci TN-C e corectă. „TN-C-S-C” și „TN-S-C” ar însemna refacerea PEN-ului după separare, lucru interzis.

    Sursa: I7-2011, pct. 3.3.2.3 – 3.3.2.6

  13. Rezistența prizei de pământ folosite pentru protecția împotriva șocurilor electrice, atunci când aceasta este comună cu priza de pământ pentru instalația de protecție a clădirii împotriva trăsnetelor, poate fi:

    1. cel mult 1 Ω
    2. cel mult 4 Ω
    3. cel mult 10 Ω
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) cel mult 1 Ω

    Când priza de pământ de protecție e comună cu cea a instalației de paratrăsnet, rezistența ei trebuie să fie de cel mult 1 Ω. Limita de 4 Ω se aplică doar prizei folosite numai pentru protecția împotriva șocurilor electrice.

    Sursa: I7-2011, pct. 5.5.7.11

  14. În rețelele în care funcțiunile de conductor de protecție și de conductor neutru sunt îndeplinite de un singur conductor (PEN)

    1. porțiunea comună trebuie să nu se găsească în aval de un dispozitiv de protecție la curent diferențial rezidual
    2. porțiunea comună se poate găsi în aval de un dispozitiv de protecție la curent diferențial rezidual, dacă rețeaua este de tip TN
    3. porțiunea comună se poate găsi în aval de un dispozitiv de protecție la curent diferențial rezidual, dacă rețeaua este de tip TT
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) porțiunea comună trebuie să nu se găsească în aval de un dispozitiv de protecție la curent diferențial rezidual

    PEN-ul e admis în rețele TN, în instalații fixe, cu secțiune de minimum 10 mm² Cu sau 16 mm² Al, iar porțiunea comună nu trebuie să fie în aval de un DDR. Un DDR nu poate funcționa corect dacă PEN-ul trece prin el.

    Sursa: I7-2011, pct. 3.3.2.11.1 (și 4.1.4.1.11)

  15. Atunci când secțiunea conductorului neutru este cel puțin egală sau echivalentă cu a conductorului de fază,

    1. nu este necesar să se prevadă o protecție de supracurent pe conductorul neutru dacă rețeaua este de tip TN
    2. este necesar să se prevadă o protecție de supracurent pe conductorul neutru dacă rețeaua este de tip TT
    3. nu este cazul să se prevadă o protecție de supracurent pe conductorul neutru dacă rețeaua este de tip IT
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) nu este necesar să se prevadă o protecție de supracurent pe conductorul neutru dacă rețeaua este de tip TN

    În rețelele TT sau TN, dacă neutrul are cel puțin secțiunea fazei, nu e necesară protecție la supracurent pe neutru. În IT, dacă neutrul e distribuit, protecția pe neutru este în general necesară, deci varianta c e greșită.

    Sursa: I7-2011, pct. 4.3.4.2.1 lit. a) și 4.3.4.2.2

  16. Într-o rețea de tip TN, atunci când secțiunea conductorului neutru este mai mica decât cea a conductoarelor de fază,

    1. este necesar să se prevadă o protecție de supracurent pe conductorul neutru, corespunzătoare secțiunii conductorului de fază.
    2. este necesar să se prevadă o protecție de supracurent pe conductorul neutru, corespunzătoare secțiunii acestui conductor.
    3. nu este necesar să se prevadă o protecție de supracurent pe conductorul neutru
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) este necesar să se prevadă o protecție de supracurent pe conductorul neutru, corespunzătoare secțiunii acestui conductor.

    Dacă neutrul e mai subțire decât fazele, protecția la supracurent pe neutru trebuie aleasă după secțiunea neutrului, nu după cea a fazei. Capcana e varianta a: o protecție dimensionată pentru faza mai groasă nu ar proteja neutrul mai subțire.

    Sursa: I7-2011, pct. 4.3.4.2.1 lit. b)

  17. Protecția de supracurent prevăzută pe conductorul neutru trebuie să producă deconectarea

    1. conductoarelor active
    2. conductorului neutru, numai dacă este o rețea IT
    3. conductorului neutru, numai dacă este o rețea TT
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) conductoarelor active

    Protecția de supracurent pusă pe neutru trebuie să deconecteze conductoarele active (fazele și neutrul), nu doar neutrul. Un neutru deconectat singur, cu fazele rămase sub tensiune, ar fi periculos.

    Sursa: I7-2011, pct. 4.3.4.2.1 lit. b) și 4.3.4.2.2

  18. Dacă de la orice punct al unei instalații funcțiile de conductor neutru (N) și de conductor de protecție (PE) sunt asigurate prin conductoare separate,

    1. este permis să se conecteze conductorul neutru la orice altă parte a instalației legată la pământ
    2. este permis să se conecteze conductorul neutru la orice altă parte a instalației legată la pământ, în anumite situații
    3. nu este permis să se conecteze conductorul neutru la orice altă parte a instalației legată la pământ
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) nu este permis să se conecteze conductorul neutru la orice altă parte a instalației legată la pământ

    Odată ce N și PE au fost separate, neutrul nu mai are voie să fie legat la nicio altă parte a instalației legată la pământ. Altfel s-ar reface un PEN, iar curenții de lucru ar circula pe PE.

    Sursa: I7-2011, pct. 5.5.4.4

  19. Dacă de la orice punct al unei instalații funcțiile de conductor neutru (N) și de conductor de protecție (PE) sunt asigurate prin conductoare separate,

    1. Se prevede bornă sau bară comune pentru conductoarele de neutru și respectiv conductoarele de protecție.
    2. Se prevăd borne sau bare separate pentru conductoarele de neutru și respectiv conductoarele de protecție.
    3. Se prevăd borne sau bare separate pentru conductoarele de neutru și respectiv conductoarele de protecție, în anumite situații
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) Se prevăd borne sau bare separate pentru conductoarele de neutru și respectiv conductoarele de protecție.

    Când N și PE sunt conductoare separate, se prevăd borne sau bare separate pentru neutre și pentru conductoarele de protecție, fără excepții. PEN-ul din racord se leagă la bara de protecție.

    Sursa: I7-2011, pct. 5.5.4.4

  20. Izolația dublă este .

    1. izolație realizată prin utilizarea împreună a unei izolații de bază și a unei izolații suplimentare
    2. izolația părților active periculoase care asigură un grad de protecție împotriva șocurilor electrice, echivalent celui unei izolații duble
    3. izolația independentă prevăzută suplimentar față de izolația de bază, pentru protecție în caz de defect.
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) izolație realizată prin utilizarea împreună a unei izolații de bază și a unei izolații suplimentare

    Izolația dublă înseamnă o izolație de bază plus o izolație suplimentară, folosite împreună. Varianta b definește izolația întărită, iar varianta c izolația suplimentară.

    Sursa: I7-2011, cap. 2 – Terminologie

  21. Izolația întărită este .

    1. izolație realizată prin utilizarea împreună a unei izolații de bază și a unei izolații suplimentare
    2. izolația părților active periculoase care asigură un grad de protecție împotriva șocurilor electrice, echivalent celui unei izolații duble
    3. izolația independentă prevăzută suplimentar față de izolația de bază, pentru protecție în caz de defect.
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) izolația părților active periculoase care asigură un grad de protecție împotriva șocurilor electrice, echivalent celui unei izolații duble

    Izolația întărită este o singură izolație a părților active care dă o protecție echivalentă cu izolația dublă. Varianta a definește izolația dublă, iar c izolația suplimentară.

    Sursa: I7-2011, cap. 2 – Terminologie

  22. Utilizarea dispozitivelor de curent diferențial rezidual DDR reprezintă:

    1. o măsură tehnică de protecție pentru protecția de bază
    2. o măsură tehnică principală de protecție pentru protecția de defect
    3. o măsură tehnică suplimentară
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) o măsură tehnică suplimentară

    În I7-2011, deconectarea automată cu DDR e trecută la măsurile tehnice suplimentare, care însoțesc întotdeauna o măsură principală. DDR-ul nu înlocuiește protecția de bază sau protecția principală la defect.

    Sursa: I7-2011, pct. 4.1.2.1 și 4.1.3.2

  23. În cazul unei clădiri alimentate dintr-un post de transformare, între priza de pământ a clădirii și priza de pământ a postului de transformare trebuie să fie o distanță de:

    1. cel mult 1000 m
    2. cel puțin 20 m
    3. cel puțin 40 m
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) cel puțin 20 m

    Între priza de pământ a clădirii și cea a postului de transformare care o alimentează trebuie să fie cel puțin 20 m. Dacă distanța nu poate fi respectată, se face o priză comună de cel mult 1 Ω.

    Sursa: I7-2011, pct. 5.5.8

  24. În cazul unei clădiri alimentate dintr-un post de transformare :

    1. se prevăd întotdeauna prize de pământ separate, la clădire și la postul de transformare
    2. în anumite situații se prevede o priză de pământ comună cu rezistență de cel mult 1 Ω.
    3. în anumite situații se prevede o priză de pământ comună cu rezistență de cel mult 4 Ω.
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) în anumite situații se prevede o priză de pământ comună cu rezistență de cel mult 1 Ω.

    Regula e distanța de cel puțin 20 m între cele două prize. Când nu se poate respecta, se prevede o priză de pământ comună cu rezistența de cel mult 1 Ω, nu 4 Ω.

    Sursa: I7-2011, pct. 5.5.8

  25. Prizele cu tensiunea de 230 V care se montează într-o instalație electrică trebuie să fie întotdeauna:

    1. în construcție capsulată
    2. cu contact de protecție
    3. în execuție sub tencuială
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) cu contact de protecție

    Prizele de 230 V trebuie prevăzute cu contact de protecție. Execuția capsulată sau sub tencuială depinde de mediu și de montaj, nu e o cerință generală.

    Sursa: I7-2011, pct. 5.4.8

  26. Conform I7/2011, conductor de protecție (PE)

    1. este un conductor prevăzut în linile aeriene de joasă tensiune pentru protecția împotriva loviturilor de trăsnet
    2. este un conductor prevăzut în scopuri de securitate, de exemplu protecția împotriva șocurilor electrice.
    3. nu există conductor de protecție în instalațiile de joasă tensiune
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) este un conductor prevăzut în scopuri de securitate, de exemplu protecția împotriva șocurilor electrice.

    În I7-2011, conductorul de protecție (PE) e conductorul prevăzut în scopuri de securitate, de exemplu protecția împotriva șocurilor electrice. Nu e un conductor de paratrăsnet, iar instalațiile de joasă tensiune au, evident, PE.

    Sursa: I7-2011, cap. 2 – Terminologie

  27. Separarea de protecție – este o separare între două circuite electrice prin intermediul:

    1. unei izolații de bază
    2. unei protecții electrice printr-un ecran,
    3. unei izolații duble
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) unei izolații duble

    Separarea de protecție între două circuite se face prin izolație dublă, prin izolație de bază plus ecran de protecție sau prin izolație întărită. Izolația de bază singură e doar separare simplă, iar ecranul singur nu ajunge.

    Sursa: I7-2011, cap. 2 – Terminologie

  28. Separarea de protecție – este o separare între două circuite electrice prin intermediul:

    1. unei izolații întărite
    2. unei protecții electrice printr-un ecran,
    3. unei izolații de bază
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) unei izolații întărite

    Izolația întărită e una dintre cele trei soluții de separare de protecție (alături de izolația dublă și de izolația de bază cu ecran). Izolația de bază singură e doar separare simplă.

    Sursa: I7-2011, cap. 2 – Terminologie

  29. Conductoarele, barele, tuburile etc.

    1. nu se pot dispune pe trasee comune cu traseele altor instalații
    2. se pot dispune pe trasee comune cu traseele altor instalații cu îndeplinirea unor condiții
    3. se pot dispune pe trasee comune cu traseele altor instalații, fără alte condiții, dacă sunt în montaj aparent.
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) se pot dispune pe trasee comune cu traseele altor instalații cu îndeplinirea unor condiții

    Conductoarele, barele și tuburile pot sta pe trasee comune cu alte instalații dacă se respectă anumite condiții: deasupra conductelor de apă, canalizare și GPL, dedesubtul conductelor de gaze naturale și al celor calde. Montajul aparent nu scutește de aceste condiții.

    Sursa: I7-2011, pct. 3.0.3.2

  30. In România tensiunea nominala de joasă tensiune asigurata de rețeaua de distribuție publică

    1. este monofazata 230 V și trifazata 400/230V, în sistem TN-S
    2. este monofazata 400 V și trifazata 690 V, în sistem TN-C
    3. este monofazata 230 V și trifazata 400/230V, în sistem TN-C
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) este monofazata 230 V și trifazata 400/230V, în sistem TN-C

    Normativul spune explicit că rețeaua publică de joasă tensiune din România livrează 230 V monofazat și 400/230 V trifazat, în sistem TN-C. Capcana e varianta a: TN-S apare abia în instalația consumatorului, după separarea PEN în PE și N.

    Sursa: Normativ I7-2011, pct. 3.1.2.1

  31. Utilizarea conductelor metalice pentru gaze și/sau lichide inflamabile drept conductoare de protecție:

    1. este recomandată
    2. este permisă condiționat
    3. nu este permisă
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) nu este permisă

    Conductele pentru gaze și/sau lichide inflamabile sunt pe lista părților metalice care nu au voie să fie folosite drept conductoare de protecție. Pe aceeași listă sunt și conductele de apă și părțile metalice flexibile.

    Sursa: Normativ I7-2011, pct. 5.5.3.2

  32. Dacă instalațiile electrice sunt în distribuție prefabricată în învelișuri metalice (cutii, carcase), aceste învelișuri

    1. pot fi utilizate drept conductoare de protecție, în anumite condiții
    2. nu pot fi utilizate drept conductoare de protecție
    3. pot fi utilizate întotdeauna drept conductoare de protecție
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) pot fi utilizate drept conductoare de protecție, în anumite condiții

    Învelișurile metalice ale distribuției prefabricate pot fi folosite drept conductoare de protecție numai dacă îndeplinesc cele trei condiții cerute de normativ. Deci răspunsul e „în anumite condiții”, nu „întotdeauna” și nici „niciodată”.

    Sursa: Normativ I7-2011, pct. 4.1.5.3.8

  33. Utilizarea unei singure culori pentru toate conductoarele de fază ale unui circuit

    1. este interzisă
    2. este permisă, cu marcarea corespunzătoare la cele două extremități
    3. este permisă dacă nu se folosește una dintre culorile verde sau galben
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) este permisă, cu marcarea corespunzătoare la cele două extremități

    Normativul permite o singură culoare pentru toate fazele unui circuit, cu condiția ca acestea să fie marcate corespunzător la cele două capete. Verde-galbenul rămâne rezervat conductorului de protecție, iar albastrul deschis (bleu) neutrului.

    Sursa: Normativ I7-2011, pct. 5.1.4.3.3

  34. Tipurile de rețele în funcție de modul de legare la pământ pentru tensiune alternativă sunt:

    1. TI, TT și IT.
    2. TN, TI și IT.
    3. TN, TT și IT.
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) TN, TT și IT.

    După modul de legare la pământ există trei tipuri de rețele: TN, TT și IT. „TI” nu există; capcana e confuzia cu IT.

    Sursa: Normativ I7-2011, pct. 3.3.1.3

  35. Într-o rețea TN, punerea la masă a unei faze

    1. nu conduce la apariția unui curent de defect
    2. conduce la apariția unui curent de defect
    3. conduce la apariția unui curent de defect trecător
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) conduce la apariția unui curent de defect

    În rețeaua TN masele sunt legate prin conductorul de protecție la punctul legat la pământ al sursei, așa că un defect fază–masă produce un curent de defect care este de fapt un curent de scurtcircuit. Acest curent face să acționeze protecția. Un curent de defect neglijabil la primul defect apare în rețeaua IT, nu în TN.

    Sursa: Normativ I7-2011, pct. 3.3.2.3

  36. Pe circuitele de alimentare ale dispozitivelor de stingere a incendiilor.

    1. se recomandă să se prevadă protecția la suprasarcina
    2. se recomandă să nu se prevadă protecția la suprasarcina
    3. este obligatoriu să se prevadă protecția la suprasarcina
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) se recomandă să nu se prevadă protecția la suprasarcina

    Pe circuitele la care o întrerupere neașteptată poate fi periculoasă, cum sunt cele ale dispozitivelor de stingere a incendiilor, se recomandă să nu se prevadă protecție la suprasarcină. În locul ei se recomandă un dispozitiv care avertizează la apariția suprasarcinii.

    Sursa: Normativ I7-2011, pct. 4.3.2.4.1

  37. Pe circuitele de alimentare ale dispozitivelor de stingere a incendiilor.

    1. se permite renunțarea la protecția la scurtcircuit
    2. este obligatoriu să se prevadă protecția la scurtcircuit
    3. în norme nu sunt prevederi speciale pentru protecția la scurtcircuit a circuitelor de acest tip
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) se permite renunțarea la protecția la scurtcircuit

    Normativul permite renunțarea la protecția la scurtcircuit pe circuitele a căror deconectare ar putea produce pericole, cu trimitere la exemplele de la pct. 4.3.2.4.1, între care se află și alimentarea dispozitivelor de stingere a incendiilor.

    Sursa: Normativ I7-2011, pct. 4.3.3.1.3.1

  38. Atunci când un dispozitiv de protecție trebuie să deconecteze toate conductoarele active din circuitul corespondent,

    1. conductorul neutru trebuie să fie deconectat înaintea conductoarelor de fază
    2. conductorul neutru trebuie să fie deconectat simultan cu conductoarele de fază
    3. conductorul neutru trebuie să nu fie deconectat înaintea conductoarelor de fază
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) conductorul neutru trebuie să nu fie deconectat înaintea conductoarelor de fază

    Regula din normativ: conductorul neutru nu trebuie deconectat înaintea fazelor și trebuie reconectat în același timp cu ele sau înaintea lor. „Simultan” nu este cerința formulată de normativ, iar deconectarea neutrului înaintea fazelor este exact ce interzice.

    Sursa: Normativ I7-2011, pct. 4.3.4.3

  39. Tuburile și țevile metalice

    1. nu se pot monta direct pe elementele de construcție din materiale combustibile.
    2. se pot monta direct pe elementele de construcție din materiale combustibile, condiționat.
    3. se pot monta direct pe elementele de construcție din materiale combustibile
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) se pot monta direct pe elementele de construcție din materiale combustibile

    Tuburile și țevile metalice se pot monta direct pe elementele de construcție din materiale combustibile, fără alte condiții. Restricțiile de montaj pe materiale combustibile se aplică, de exemplu, tuburilor din material plastic.

    Sursa: Normativ I7-2011, pct. 5.2.12.2.12

  40. Dozele de derivație se instalează

    1. numai pe suprafețele verticale ale elementelor de construcții
    2. cu prioritate pe suprafețele verticale ale elementelor de construcții
    3. pe sau în pardoseală, indiferent de tipul dozei
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) cu prioritate pe suprafețele verticale ale elementelor de construcții

    Dozele de derivație se montează cu prioritate pe suprafețele verticale, nu exclusiv pe ele. Pe sau în pardoseală se admit doar doze omologate pentru așa ceva, deci nu „indiferent de tipul dozei”.

    Sursa: Normativ I7-2011, pct. 5.2.12.3.7 și 5.2.12.3.8

  41. La consumatorii alimentați din surse proprii de energie electrică, puterea motoarelor care pot fi pornite direct se determină pe bază de calcul,

    1. verificându-se satisfacerea condiției de cădere de tensiune admisă.
    2. dar nu se va depăși 20% din puterea instalată a sursei
    3. dar nu se va depăși 10% din puterea instalată a sursei
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) verificându-se satisfacerea condiției de cădere de tensiune admisă.

    La alimentarea din surse proprii, puterea motoarelor care pot porni direct se stabilește prin calcul, verificând căderea de tensiune admisă. Limita de 20% este pentru alimentarea din post de transformare propriu și se raportează la puterea transformatorului.

    Sursa: Normativ I7-2011, pct. 5.3.1.5 (comparativ cu 5.3.1.4)

  42. Circuitele iluminatului normal

    1. trebuie să fie distincte de circuitele de prize.
    2. poate fi un circuit comun pentru iluminat normal și prize dacă puterea totală instalată pe circuit nu depășește 2 kW
    3. poate fi un circuit comun pentru iluminat normal și prize dacă puterea totală instalată pe circuit nu depășește3 kW pe un circuit monofazat și 8 kW pe un circuit trifazat
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) trebuie să fie distincte de circuitele de prize.

    Circuitele de iluminat normal trebuie să fie distincte de circuitele de prize. Valorile de 3 kW (monofazat) și 8 kW (trifazat) sunt doar o recomandare pentru puterea maximă pe un circuit de iluminat, nu o condiție pentru circuite comune iluminat–prize.

    Sursa: Normativ I7-2011, pct. 5.4.1

  43. Rezistența prizei de pământ a unei clădiri, atunci când este folosită numai pentru protecția împotriva șocurilor electrice, trebuie să fie cel mult

    1. 10 Ω
    2. 1 Ω
    3. 4 Ω
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) 4 Ω

    Când priza de pământ servește numai protecției împotriva șocurilor electrice, rezistența ei trebuie să fie de cel mult 4 Ω. Valoarea de 1 Ω se cere când priza e comună cu cea a instalației de protecție împotriva trăsnetului.

    Sursa: Normativ I7-2011, pct. 5.5.7.11

  44. Atunci când între priza de pământ a clădirii și priza de pământ a postului de transformare (ce alimentează clădirea) este o distanță mai mică decât cea prevăzută de norme, se prevede o priză de pământ comună cu rezistență de cel mult

    1. 10 Ω
    2. 1 Ω.
    3. 4 Ω
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) 1 Ω.

    Între priza de pământ a clădirii și cea a postului de transformare trebuie să fie cel puțin 20 m. Dacă distanța nu se poate respecta, se face o priză comună cu rezistența de cel mult 1 Ω.

    Sursa: Normativ I7-2011, pct. 5.5.8

  45. Pe un circuit care alimentează mai multe receptoare electrice de putere de aceeași natură și destinație

    1. nu se prevede protecție comună la scurtcircuit
    2. nu se prevede protecție comună la suprasarcină
    3. se prevede protecție la suprasarcină dacă puterea totală instalată a acestor receptoare depășește 16 kW
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) nu se prevede protecție comună la suprasarcină

    Normativul admite pentru mai multe receptoare de aceeași natură și destinație un circuit cu protecție comună numai la scurtcircuit și numai dacă puterea totală nu depășește 15 kW. Protecția la suprasarcină rămâne individuală, pe fiecare receptor. Varianta c e greșită de două ori: limita e 15 kW și se referă la scurtcircuit.

    Sursa: Normativ I7-2011, pct. 5.3.1.1

  46. Rețeaua generală a conductoarelor principale de legare la pământ de protecție din instalațiile electrice pentru șantiere de construcții și de demolare

    1. se realizează buclat în toate cazurile în care acest lucru este posibil.
    2. se realizează buclat în toate cazurile
    3. se realizează radial, pentru reducerea consumului de materiale
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) se realizează buclat în toate cazurile în care acest lucru este posibil.

    Pe șantiere, rețeaua generală a conductoarelor principale de legare la pământ de protecție se face buclat în toate cazurile în care acest lucru este posibil. Nu e obligatoriu „în toate cazurile”, iar când nu se poate, rețeaua ramificată are reguli proprii (prize la capete și la ramificații).

    Sursa: Normativ I7-2011, pct. 7.4.31

  47. Rețeaua generală de protecție din instalațiile electrice pentru șantiere de construcții și de demolare, care se execută ramificat, se leagă la toate capetele de linie și la punctele de ramificație la câte o priză de pământ fixă de

    1. 1 Ω.
    2. 4 Ω.
    3. 10 Ω.
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) 10 Ω.

    Rețeaua de protecție ramificată de pe șantier se leagă la fiecare capăt de linie și la fiecare punct de ramificație la câte o priză de pământ fixă de 10 Ω. Rezistența întregului ansamblu trebuie să fie de cel mult 4 Ω, și aici e capcana.

    Sursa: Normativ I7-2011, pct. 7.4.35

  48. Protecția motoarelor trifazate la suprasarcină se realizează cu un dispozitiv dependent de curent, cu temporizare, care monitorizează toate cele trei faze, reglat la .

    1. cel mult 0,8 din valoarea curentului nominal al motorului
    2. cel mult valoarea curentului nominal al motorului
    3. cel mult 0,9 din valoarea curentului nominal al motorului
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: b) cel mult valoarea curentului nominal al motorului

    Releul termic (dispozitiv dependent de curent, temporizat, pe toate cele trei faze) se reglează la cel mult curentul nominal al motorului. Valorile 0,8 sau 0,9 din curentul nominal nu apar în normativ.

    Sursa: Normativ I7-2011, pct. 5.3.1.7.2.1

  49. Dispozitivul de protecție la suprasarcină a motoarelor trifazate va acționa în 2 ore sau mai puțin la o valoare

    1. egală cu a curentului reglat
    2. de 1,05 ori curentul reglat
    3. de 1,20 ori curentul reglat
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: c) de 1,20 ori curentul reglat

    Protecția la suprasarcină a motorului trifazat trebuie să acționeze în cel mult 2 ore la 1,20 ori curentul reglat. La 1,05 ori curentul reglat nu trebuie să acționeze timp de 2 ore, așa că nu confunda cele două valori.

    Sursa: Normativ I7-2011, pct. 5.3.1.7.2.1

  50. Dispozitivul de protecție la suprasarcină a motoarelor trifazate nu va acționa într-un interval de 2 ore la o valoare

    1. de 1,05 ori curentul reglat.
    2. de 1,25 ori curentul reglat
    3. de 1,20 ori curentul reglat
    Vezi răspunsul și explicația

    Răspuns corect: a) de 1,05 ori curentul reglat.

    La 1,05 ori curentul reglat, protecția motorului nu trebuie să acționeze într-un interval de 2 ore. Valoarea de 1,20 ori este pragul la care trebuie să acționeze în cel mult 2 ore.

    Sursa: Normativ I7-2011, pct. 5.3.1.7.2.1

Alte capitole