Acasă › Întrebări › Norme tehnice
I7-2011: protecția instalațiilor – pagina 3
157 de întrebări din tematica examenului de electrician autorizat gradul II (norme tehnice), verificate pe actele în vigoare. Încearcă să răspunzi singur înainte să deschizi explicația.
-
Dacă circuitul unei baterii de condensatoare se protejează cu întreruptor automat (disjunctor) acesta se reglează pentru protecție la suprasarcină la
- curentul nominal al bateriei;
- 1,5 ori curentul nominal al bateriei;
- 1,2 ori curentul nominal al bateriei;
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: b) 1,5 ori curentul nominal al bateriei;
Disjunctorul unei baterii de condensatoare se reglează la 1,5 ori curentul nominal al bateriei pentru suprasarcină și la cel puțin 5 ori pentru scurtcircuit. Tot la 1,5·In se dimensionează și circuitul bateriei.
Sursa: Normativ I7-2011, pct. 7.21.10 și 7.21.11
-
Conductorul neutru (N):
- este un conductor conectat electric la punctul neutru al sursei și care poate contribui la distribuția energiei electrice
- este un conductor conectat electric la punctul neutru al sursei și care contribuie la protecția contra atingerilor indirecte
- este un conductor conectat electric la punctul neutru al sursei și care contribuie la distribuția energiei electrice și la protecția contra atingerilor indirecte
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: a) este un conductor conectat electric la punctul neutru al sursei și care poate contribui la distribuția energiei electrice
Conductorul neutru N este legat la punctul neutru al sursei și poate contribui la distribuția energiei electrice. Funcția de protecție aparține conductorului PE sau, când e combinată cu neutrul, conductorului PEN.
Sursa: Normativ I7-2011, cap. 2 – Terminologie (conductor neutru)
-
Protecția de bază (protecția împotriva atingerilor directe) se realizează
- numai prin măsuri administrative
- prin măsuri tehnice și organizatorice
- numai prin măsuri tehnice
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: b) prin măsuri tehnice și organizatorice
Pentru protecția de bază, normativul cere atât măsuri tehnice (izolație, bariere, carcase, amplasare în afara zonei de atingere etc.), cât și măsuri organizatorice (scoaterea de sub tensiune, lucrul numai cu personal calificat etc.). Protecția în caz de defect este cea care se realizează numai prin măsuri tehnice.
Sursa: Normativ I7-2011, pct. 4.1.2.1 (comparativ cu 4.1.3.2)
-
Curentul admisibil este
- valoarea maximă a curentului electric care poate parcurge în permanență un conductor, un dispozitiv sau un aparat, fără ca temperatura sa în regim permanent, în condiții date, să fie superioară valorii specificate.
- valoarea maximă a curentului electric care poate parcurge un conductor, un dispozitiv sau un aparat, fără ca temperatura sa în regim de scurtcircuit să fie superioară valorii specificate.
- valoarea maximă a curentului electric care poate parcurge în permanență un conductor, un dispozitiv sau un aparat, fără ca temperatura sa în condițiile unei puneri la pământ, să fie superioară valorii specificate.
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: a) valoarea maximă a curentului electric care poate parcurge în permanență un conductor, un dispozitiv sau un aparat, fără ca temperatura sa în regim permanent, în condiții date, să fie superioară valorii specificate.
Curentul admisibil Iz este curentul maxim pe care un conductor sau aparat îl poate suporta în permanență fără ca temperatura sa în regim permanent să depășească valoarea specificată. Nu se definește prin regimul de scurtcircuit sau prin cel de punere la pământ.
Sursa: Normativ I7-2011, cap. 2 – Terminologie (curent admisibil)
-
Curent nominal este un
- curent electric destinat a fi transportat de un circuit în funcționarea în regim de defect simplu un timp limitat
- curent electric destinat a fi transportat de un circuit în funcționarea în regim de scurtcircuit un timp limitat
- curent electric destinat a fi transportat de un circuit în funcționarea normală pe timp nelimitat
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: c) curent electric destinat a fi transportat de un circuit în funcționarea normală pe timp nelimitat
Curentul nominal este curentul pe care circuitul trebuie să-l transporte în funcționare normală, pe timp nelimitat. Regimurile de defect sau de scurtcircuit nu intră în această definiție.
Sursa: Normativ I7-2011, cap. 2 – Terminologie (curent nominal)
-
Priza de pământ independentă este o priză de pământ
- care nu face parte dintr-o instalație de legare la pământ
- suficient de îndepărtată de alte prize de pământ pentru ca potențialul său electric să nu fie sensibil afectat de curenții electrici între pământ și alte prize de pământ.
- care nu face parte dintr-o rețea de prize de pământ
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: b) suficient de îndepărtată de alte prize de pământ pentru ca potențialul său electric să nu fie sensibil afectat de curenții electrici între pământ și alte prize de pământ.
„Independentă” înseamnă suficient de departe de alte prize de pământ încât potențialul ei să nu fie influențat sensibil de curenții care trec prin celelalte. Nu are legătură cu faptul că face sau nu parte dintr-o instalație sau rețea de legare la pământ.
Sursa: Normativ I7-2011, cap. 2 – Terminologie (priză de pământ independentă)
-
Priza de pământ este o
- parte conductoare încorporată obligatoiu în pământ
- parte conductoare care poate fi încorporată într-un mediu conductor specific, de exemplu beton sau cărbune, izolat față de pământ.
- parte conductoare care poate fi încorporată în pământ sau într-un mediu conductor specific, de exemplu beton sau cărbune, în contact cu pământul.
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: c) parte conductoare care poate fi încorporată în pământ sau într-un mediu conductor specific, de exemplu beton sau cărbune, în contact cu pământul.
Priza de pământ este o parte conductoare încorporată în pământ sau într-un mediu conductor (de exemplu beton sau cărbune) aflat în contact cu pământul. Nu e obligatoriu să fie direct în pământ, dar nici nu poate fi izolată față de el.
Sursa: Normativ I7-2011, cap. 2 – Terminologie (priză de pământ)
-
Conform normativului I7 - 2011, prin ,, Pământ de referință " se înțelege
- o parte a Pământului în contact electric cu o priză de pământ independentă
- o parte a Pământului în contact electric cu o instalație de legare la pământ
- o parte a Pământului considerată conductoare, al cărei potențial electric prin convenție este considerat egal cu zero, care este în afara zonei de influență a oricărei instalații de legare la pământ
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: c) o parte a Pământului considerată conductoare, al cărei potențial electric prin convenție este considerat egal cu zero, care este în afara zonei de influență a oricărei instalații de legare la pământ
Pământul de referință este zona considerată conductoare, cu potențialul luat convențional egal cu zero, aflată în afara zonei de influență a oricărei instalații de legare la pământ. Partea Pământului în contact cu o priză, al cărei potențial nu e neapărat zero, se numește doar „pământ”.
Sursa: Normativ I7-2011, cap. 2 – Terminologie (pământ de referință)
-
Folosirea mijloacelor individuale de protecție electroizolante certificate
- este o măsură tehnică pentru protecția de bază (la atingere directă)
- este o măsură tehnică principală pentru protecția în caz de defect (protecția la atingere indirectă)
- este o măsură administrativă pentru protecția de bază (la atingere directă)
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: a) este o măsură tehnică pentru protecția de bază (la atingere directă)
Mijloacele individuale de protecție electroizolante certificate apar printre măsurile tehnice pentru protecția de bază (atingere directă). La protecția în caz de defect ele sunt doar măsură suplimentară, nu principală, deci b e greșită.
Sursa: Normativ I7-2011, pct. 4.1.2.1 (și 4.1.3.2)
-
Scoaterea de sub tensiune a instalației la care se lucrează
- este o măsură tehnică pentru protecția de bază (la atingere directă)
- este o măsură organizatorică pentru protecția de bază (la atingere directă)
- este o măsură tehnică principală pentru protecția în caz de defect (protecția la atingere indirectă)
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: b) este o măsură organizatorică pentru protecția de bază (la atingere directă)
Scoaterea de sub tensiune a instalației la care se lucrează este prima dintre măsurile organizatorice pentru protecția de bază (atingere directă). Protecția în caz de defect se realizează numai prin măsuri tehnice.
Sursa: Normativ I7-2011, pct. 4.1.2.1 lit. B
-
Dacă tensiunea nominală a rețelei este sub 500V în tensiune alternativă și tensiune continuă, ,,Mediu neconductor" reprezintă un spațiu în care o persoană sau un animal care atinge o parte conductoare accesibilă care a devenit o parte activă periculoasă, este protejată printr-o impedanță ridicată a mediului său (de exemplu pereți sau pardoseli electroizolante) de cel puțin
- 20 kΩ
- 30 kΩ
- 50 kΩ
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: c) 50 kΩ
Pentru rețele sub 500 V, mediul neconductor trebuie să aibă o impedanță de cel puțin 50 kΩ. Peste 500 V (până la 1000 V c.a. / 1500 V c.c.) se cer 100 kΩ.
Sursa: Normativ I7-2011, cap. 2 – Terminologie (mediu neconductor)
-
Limitarea tensiunii de alimentare, care să nu depășească limitele TFJ (conform recomandărilor din SR CEI / TS 61201)
- este o măsură tehnică pentru protecția de bază (la atingere directă)
- este o măsură organizatorică pentru protecția de bază (la atingere directă)
- este o măsură tehnică suplimentară pentru protecția în caz de defect (protecția la atingere indirectă)
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: a) este o măsură tehnică pentru protecția de bază (la atingere directă)
Limitarea tensiunii de alimentare la valorile TFJ apare explicit printre măsurile tehnice pentru protecția de bază (atingere directă). Nu este o măsură organizatorică.
Sursa: Normativ I7-2011, pct. 4.1.2.1 lit. A
-
Izolarea dublă sau întărită a echipamentelor electrice – clasă II de izolație.
- este o măsură tehnică suplimentară pentru protecția în caz de defect (protecția la atingere indirectă)
- este o măsură tehnică principală pentru protecția în caz de defect (protecția la atingere indirectă)
- este o măsură organizatorică pentru protecția în caz de defect (protecția la atingere indirectă)
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: b) este o măsură tehnică principală pentru protecția în caz de defect (protecția la atingere indirectă)
Izolația dublă sau întărită (clasa II) este trecută printre măsurile tehnice principale pentru protecția în caz de defect. De fapt ea asigură simultan protecția de bază și pe cea la defect. Suplimentare sunt, de exemplu, DDR-ul și echipotențializarea suplimentară.
Sursa: Normativ I7-2011, pct. 4.1.3.2 (și 4.1.1.2)
-
Separarea simplă este
- o separare între circuitele electrice sau între un circuit electric și pământul local printr-o izolație dublă
- o separare între circuitele electrice sau între un circuit electric și pământul local printr-o izolație întărită
- o separare între circuitele electrice sau între un circuit electric și pământul local printr-o izolație de bază
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: c) o separare între circuitele electrice sau între un circuit electric și pământul local printr-o izolație de bază
Separarea simplă se face printr-o izolație de bază. Izolația dublă sau întărită este specifică separării de protecție.
Sursa: Normativ I7-2011, cap. 2 – Terminologie (separare simplă)
-
Abrevierea TN-C înseamnă
- rețea cu punctul neutru al transformatorului legat la pământ și masele legate la prize de pământ independente.
- rețea cu punctul neutru al transformatorului legat la pământ și conductor cu funcții comune: de protecție și neutru;
- rețea cu punctul neutru al transformatorului legat la pământ și conductoare distincte pentru funcțiile de protecție și neutru
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: b) rețea cu punctul neutru al transformatorului legat la pământ și conductor cu funcții comune: de protecție și neutru;
În TN-C, litera C (combinat) arată că neutrul și protecția sunt asigurate de un singur conductor, PEN. Conductoarele distincte PE și N înseamnă TN-S, iar masele legate la prize de pământ independente înseamnă TT.
Sursa: Normativ I7-2011, cap. 2 – Abrevieri (TN-C)
-
Abrevierea TN-S înseamnă
- rețea cu punctul neutru al transformatorului legat la pământ și conductor cu funcții comune: de protecție și neutru;
- rețea cu punctul neutru al transformatorului legat la pământ și masele legate la prize de pământ independente.
- rețea cu punctul neutru al transformatorului legat la pământ și conductoare distincte pentru funcțiile de protecție și neutru;
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: c) rețea cu punctul neutru al transformatorului legat la pământ și conductoare distincte pentru funcțiile de protecție și neutru;
În TN-S, litera S (separat) arată că funcțiile de protecție (PE) și de neutru (N) au conductoare distincte. Conductorul comun PEN este specific rețelei TN-C.
Sursa: Normativ I7-2011, cap. 2 – Abrevieri (TN-S)
-
Abrevierea TT înseamnă
- rețea cu punctul neutru al transformatorului legat la pământ și conductor cu funcții comune: de protecție și neutru;
- rețea cu punctul neutru al transformatorului legat la pământ și masele legate la prize de pământ independente.
- rețea cu punctul neutru al transformatorului legat la pământ și conductoare distincte pentru funcțiile de protecție și neutru
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: b) rețea cu punctul neutru al transformatorului legat la pământ și masele legate la prize de pământ independente.
TT înseamnă neutrul sursei legat la pământ și masele instalației legate la prize de pământ proprii, independente de cea a sursei. Variantele cu PEN sau cu PE separat descriu rețelele TN.
Sursa: Normativ I7-2011, cap. 2 – Abrevieri (TT)
-
Abrevierea TFJS înseamnă:
- tensiune foarte joasă de protecție
- tensiunea foarte joasă pentru circuite subterane
- tensiunea foarte joasă de securitate
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: c) tensiunea foarte joasă de securitate
TFJS înseamnă tensiune foarte joasă de securitate. Tensiunea foarte joasă de protecție este TFJP, iar diferența dintre ele ține de legarea la pământ a circuitului.
Sursa: Normativ I7-2011, cap. 2 – Abrevieri (TFJS)
-
Carcasele bateriilor de condensatoare de j.t.:
- trebuie legate prin conductoare de protecție la pământ
- nu trebuie să fie legate la pământ
- trebuie legate la pământ numai în anumite situații
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: a) trebuie legate prin conductoare de protecție la pământ
Carcasele metalice ale bateriilor de condensatoare de joasă tensiune sunt mase. De aceea se leagă întotdeauna la pământ prin conductoare de protecție, nu doar în anumite situații.
Sursa: PE 102/1986
-
Clădirile de producție electrică, amplasate în afara localităților,
- se construiesc întotdeauna fără ferestre
- pot fi construite cu ferestre amplasate la o înălțime de minim 2m față de sol
- pot fi construite cu ferestre dacă terenul pe care se află aceste clădiri este păzit.
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: c) pot fi construite cu ferestre dacă terenul pe care se află aceste clădiri este păzit.
Clădirile de producție electrică din afara localităților pot avea ferestre dacă terenul pe care se află este păzit. Cerința nu e o înălțime minimă a ferestrelor, și nici nu e obligatoriu să fie fără ferestre.
Sursa: PE 102/1986
-
Conductoarele coloanelor electrice:
- trebuie să aibă aceeași secțiune pe toată lungimea lor
- pot avea două secțiuni dacă lungimea coloanelor depășește 20 m
- pot avea două secțiuni dacă lungimea coloanelor depășește 10 m
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: a) trebuie să aibă aceeași secțiune pe toată lungimea lor
Conductoarele unei coloane electrice trebuie să aibă aceeași secțiune pe toată lungimea coloanei. Nu se admit două secțiuni în funcție de lungime, deci pragurile de 10 m și 20 m sunt inventate.
Sursa: Normativ I7 (prevedere tradițională pentru coloane electrice)
-
Conductorul PEN există
- în rețeaua TN-S.
- în rețeaua TN-C.
- în rețeaua TT
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: b) în rețeaua TN-C.
Conductorul PEN, care combină protecția cu neutrul, este specific rețelei TN-C (și primei porțiuni a unei rețele TN-C-S). TN-S are PE și N separate, iar TT are masele legate la prize proprii.
Sursa: Normativ I7-2011, pct. 3.3.2.5 și cap. 2 – Abrevieri
-
Conform normativului I-7-2011, canalul de cabluri reprezintă:
- un element de pozare situat pe sau în sol sau planșeu, ventilat sau închis, având dimensiuni care permit persoanelor să circule, în care conductoarele și cablurile sunt accesibile pe toată lungimea lor, în timpul și după instalare.
- un element de pozare situat pe sau în sol sau planșeu, ventilat sau închis, având dimensiuni care nu permit persoanelor să circule, în care conductoarele și cablurile sunt accesibile pe toată lungimea lor, numai în timpul instalării
- un element de pozare situat pe sau în sol sau planșeu, ventilat sau închis, având dimensiuni care nu permit persoanelor să circule, dar în care conductoarele și cablurile sunt accesibile pe toată lungimea lor, în timpul și după instalare.
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: c) un element de pozare situat pe sau în sol sau planșeu, ventilat sau închis, având dimensiuni care nu permit persoanelor să circule, dar în care conductoarele și cablurile sunt accesibile pe toată lungimea lor, în timpul și după instalare.
Canalul de cabluri are dimensiuni care nu permit circulația persoanelor, dar cablurile rămân accesibile pe toată lungimea, atât în timpul instalării, cât și după. Dacă persoanele pot circula, elementul se numește galerie.
Sursa: Normativ I7-2011, cap. 2 – Terminologie (canal de cabluri)
-
Conform normativului I-7-2011, persoană calificată este:
- o persoană care are o pregătire confirmată printr-un document (certificat, diplomă etc.) pentru a desfășura o activitate într-o ramură industrială oarecare
- o persoană care are o pregătire confirmată printr-un document (certificat, diplomă etc.) pentru a desfășura o activitate în industria constructoare de mașini electrice
- o persoană care are o pregătire și o experiență corespunzătoare care să îi permită să prevadă riscurile și să evite pericolele pe care le poate produce energia electrică.
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: c) o persoană care are o pregătire și o experiență corespunzătoare care să îi permită să prevadă riscurile și să evite pericolele pe care le poate produce energia electrică.
În I7-2011, persoana calificată se definește prin pregătire și experiență care îi permit să prevadă riscurile și să evite pericolele energiei electrice. Nu se definește printr-o diplomă într-o ramură oarecare.
Sursa: Normativ I7-2011, cap. 2 – Terminologie (persoană calificată)
-
Curentul diferențial rezidual reprezintă:
- suma fazorială a valorilor curenților electrici în toate conductoarele de fază, la același timp, într-un punct dat al unui circuit electric, într-o instalație electrică
- suma fazorială a valorilor curenților electrici în toate conductoarele active, la același timp, într-un punct dat al unui circuit electric, într-o instalație electrică
- suma algebrică a valorilor curenților electrici în toate conductoarele de fază, la același timp, într-un punct dat al unui circuit electric, într-o instalație electrică
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: b) suma fazorială a valorilor curenților electrici în toate conductoarele active, la același timp, într-un punct dat al unui circuit electric, într-o instalație electrică
Curentul diferențial rezidual este suma fazorială a curenților din toate conductoarele active, deci inclusiv din neutru, nu doar din faze. Suma algebrică nu e corectă, pentru că în curent alternativ curenții sunt defazați.
Sursa: Normativ I7-2011, cap. 2 – Terminologie (curent diferențial rezidual)
-
Curentul de de suprasarcină este definit în I- 7-2011 ca fiind un supracurent care se produce într-un circuit electric:
- care se datorează curentului de scurtcircuit
- care se datorează unui defect de punere la pământ.
- care nu se datorează curentului de scurtcircuit sau unui defect de punere la pământ.
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: c) care nu se datorează curentului de scurtcircuit sau unui defect de punere la pământ.
Curentul de suprasarcină este un supracurent care apare într-un circuit fără defect, adică nu provine dintr-un scurtcircuit și nici dintr-o punere la pământ. Apare, de exemplu, când sunt conectați prea mulți consumatori.
Sursa: Normativ I7-2011, cap. 2 – Terminologie (curent de suprasarcină)
-
Dacă de la orice punct al unei instalații funcțiile de conductor neutru (N) și de conductor de protecție (PE) sunt asigurate prin conductoare separate, conductorul PEN, din racordul de alimentare,
- trebuie conectat la borna sau bara prevăzută pentru conductorul de protecție
- trebuie conectat la borna sau bara prevăzută pentru conductorul neutru
- trebuie conectat la borna sau bara prevăzută pentru conductorul neutru sau la cea prevăzută pentru conductorul de protecție
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: a) trebuie conectat la borna sau bara prevăzută pentru conductorul de protecție
La punctul de separare, PEN-ul din racord se conectează la borna sau bara conductorului de protecție, iar neutrul pleacă de acolo. Funcția de protecție are prioritate, iar după separare neutrul nu mai are voie să fie legat la pământ.
Sursa: Normativ I7-2011, pct. 5.5.4.4
-
Dacă de la orice punct al unei instalații funcțiile de conductor neutru (N) și de conductor de protecție (PE) sunt asigurate prin conductoare separate,
- Este permis să se formeze mai mult de un conductor neutru sau mai mult de un conductor de protecție din conductorul PEN.
- nu este permis să se formeze mai mult de un conductor neutru din conductorul PEN.
- nu este permis să se formeze mai mult de un conductor de protecție din conductorul PEN.
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: a) Este permis să se formeze mai mult de un conductor neutru sau mai mult de un conductor de protecție din conductorul PEN.
Normativul permite explicit să se formeze din PEN mai mult de un conductor neutru sau mai mult de un conductor de protecție. Interdicția e alta: după separare, neutrul nu se mai conectează la nicio parte legată la pământ.
Sursa: Normativ I7-2011, pct. 5.5.4.4
-
Dacă protecția motoarelor contra suprasarcinilor este realizată cu întrerupere, dispozitivul de comutație trebuie să întrerupă obligatoriu:
- toate conductoarele active
- conductorul neutru
- toate conductoarele de fază
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: a) toate conductoarele active
Dacă protecția la suprasarcină a motorului se face prin întrerupere, aparatul de comutație trebuie să întrerupă toate conductoarele active. Întreruperea neutrului pentru protecția la suprasarcină nu este obligatorie.
Sursa: Normativ I7-2011, pct. 5.3.1.7.2.1
-
Dimensionarea circuitelor care alimentează prize de tensiuni reduse prin transformator, se face pe baza
- puterii absorbite de receptoarelor alimentate din transformator
- puterii nominale a transformatorului
- puterii instalate a receptoarelor alimentate din transformator
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: b) puterii nominale a transformatorului
Circuitul care alimentează prizele de tensiune redusă prin transformator se dimensionează după puterea nominală a transformatorului, nu după receptoarele conectate. Transformatorul poate fi încărcat oricând până la puterea sa nominală.
Sursa: Normativ I7-2011, pct. 5.4.10
-
Distanța de conturnare reprezintă:
- distanța cea mai scurtă de-a lungul izolației, între două părți neizolate sub tensiune sau între acestea și părți legate la pământ
- distanța cea mai scurtă în aer liber, fără interpuneri de alte materiale izolante, între două părți neizolate sub tensiune sau între acestea și părți legate la pământ
- distanța determinată de condițiile împiedicării apropierii periculoase de părțile sub tensiune ale personalului de exploatare sau ale utilajelor de exploatare și de reparații, cu respectarea normelor de protecție a muncii în vigoare pentru instalații electrice
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: a) distanța cea mai scurtă de-a lungul izolației, între două părți neizolate sub tensiune sau între acestea și părți legate la pământ
Distanța de conturnare se măsoară de-a lungul suprafeței izolației, între părți sub tensiune sau între acestea și părți legate la pământ. Distanța măsurată prin aer liber se numește distanță de izolare în aer, iar varianta c descrie distanța de protecție (securitate).
Sursa: PE 102/1986 (termenul apare și în I7-2011, pct. 5.3.3.19.1)
-
În anumite condiții, în volumul ,,0" din încăperile cu băi sau cu dușuri pot fi instalate receptoare electrice dacă:
- sunt pentru TFJS sau TFJP cu o tensiune nominală care nu depășește 24 V tensiune alternativă
- sunt pentru TFJS sau TFJP cu o tensiune nominală care nu depășește 12 V tensiune alternativă
- sunt pentru TFJS sau TFJP cu o tensiune nominală între 12 V și 24 V tensiune alternativă
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: b) sunt pentru TFJS sau TFJP cu o tensiune nominală care nu depășește 12 V tensiune alternativă
În volumul 0 (interiorul căzii sau al bazinului de duș) se admit doar receptoare fixe, conectate permanent, destinate acestui volum și alimentate la TFJS/TFJP de cel mult 12 V c.a. (30 V c.c.). Valoarea de 25 V c.a. se aplică accesoriilor din volumul 1, de aici capcana.
Sursa: Normativ I7-2011, pct. 7.1.5
-
Întrerupătoarele, comutatoarele și butoanele de lumină trebuie montate:
- numai pe conductoarele de fază
- numai pe conductorul de nul
- pe fază sau pe nul, nu are importanță
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: a) numai pe conductoarele de fază
Întrerupătoarele și butoanele de pe circuitele de iluminat se montează numai pe faze. Dacă ar întrerupe neutrul, corpul de iluminat ar rămâne sub tensiune și când este stins, ceea ce e periculos la înlocuirea becului.
Sursa: Normativ I7-2011, pct. 5.4.22
-
Întreruptorul automat cu care se protejează circuitul de alimentare al unei baterii de condensatoare de joasă tensiune se reglează pentru protecție la scurtcircuit:
- la cel puțin 3 ori curentul nominal al bateriei
- la cel mult 5 ori curentul nominal al bateriei
- la cel puțin 5 ori curentul nominal al bateriei
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: c) la cel puțin 5 ori curentul nominal al bateriei
Pentru scurtcircuit, disjunctorul bateriei de condensatoare se reglează la cel puțin 5 ori curentul nominal, ca să nu declanșeze la curentul de șoc de la conectare. Reglajul la suprasarcină este de 1,5·In.
Sursa: Normativ I7-2011, pct. 7.21.11
-
Într-o rețea TN-C-S, montarea dispozitivelor de protecție la curent diferențial rezidual (DDR) se face:
- numai pe partea rețelei TN-C
- numai pe partea rețelei TN-S
- pe partea rețelei TN-C și pe partea rețelei TN-S
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: b) numai pe partea rețelei TN-S
DDR-ul nu se folosește în rețele TN-C. Într-o rețea TN-C-S se montează numai pe porțiunea TN-S, după separarea PEN-ului. Pe un PEN, curentul de defect s-ar întoarce prin același conductor și DDR-ul nu l-ar sesiza.
Sursa: Normativ I7-2011, pct. 4.1.4.1.11
-
Izolația de bază este izolația:
- maselor
- părților conductoare accesibile
- care asigură protecția de bază
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: c) care asigură protecția de bază
Izolația de bază este izolația părților active periculoase care asigură protecția de bază, adică protecția împotriva atingerii directe. Masele (părțile conductoare accesibile) nu sunt cele izolate prin izolația de bază.
Sursa: Normativ I7-2011, cap. 2 – Terminologie (izolație de bază)
-
La realizarea planșeelor în coridoarele încăperilor de producție electrică:
- nu se admit denivelări
- se admit denivelări de maxim 5%
- se admit denivelări de maxim 10%
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: a) nu se admit denivelări
Pardoseala coridoarelor din încăperile de producție electrică trebuie să fie fără denivelări, ca să nu se producă împiedicări și căderi în apropierea echipamentelor sub tensiune. Procentele din variantele b și c nu există ca toleranță.
Sursa: PE 102/1986
-
La stabilirea numărului de circuite pentru iluminat normal se recomandă de a nu se depăși o putere totală instalată de:
- 3 kW pe un circuit monofazat și 8 kW pe un circuit trifazat
- 1 kW pe un circuit monofazat și 5 kW pe un circuit trifazat
- 5 kW pe un circuit monofazat și 10 kW pe un circuit trifazat
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: a) 3 kW pe un circuit monofazat și 8 kW pe un circuit trifazat
Se recomandă ca un circuit de iluminat normal să nu depășească 3 kW putere instalată dacă e monofazat și 8 kW dacă e trifazat.
Sursa: Normativ I7-2011, pct. 5.4.5
-
Montarea în contact direct cu materiale combustibile se admite pentru
- toate tuburile și plintele din materiale plastice
- pentru cabluri rezistente la foc
- echipamente electrice cu grad de protecție minim IP 51
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: b) pentru cabluri rezistente la foc
În contact direct cu materiale combustibile se admit cabluri rezistente la foc și cu întârziere la propagarea flăcării, tuburi și plinte omologate pentru așa ceva și echipamente cu grad de protecție minim IP54. Nu se admit toate tuburile din plastic, ci doar cele omologate, iar IP51 e sub minimul cerut.
Sursa: Normativ I7-2011, pct. 3.0.3.7
-
Montarea în contact direct cu materiale combustibile se admite pentru
- toate tuburile și plintele din materiale plastice
- echipamente electrice cu grad de protecție minim IP 51
- cabluri cu întârziere la propagarea flăcării
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: c) cabluri cu întârziere la propagarea flăcării
Cablurile cu întârziere la propagarea flăcării pot fi montate în contact direct cu materiale combustibile. Tuburile și plintele din plastic se admit doar dacă sunt omologate pentru așa ceva, iar echipamentele trebuie să aibă cel puțin IP54, nu IP51.
Sursa: Normativ I7-2011, pct. 3.0.3.7
-
Montarea liberă a conductoarelor electrice pe clădiri, la exterior:
- este interzisă
- se admite condiționat
- este la latitudinea beneficiarului
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: b) se admite condiționat
Montarea liberă a conductoarelor pe exteriorul clădirilor se admite numai dacă sunt îndeplinite simultan anumite condiții, de exemplu pereți din materiale incombustibile și conductoare inaccesibile la atingere. Nu este interzisă, dar nici nu rămâne la alegerea beneficiarului.
Sursa: Normativ I7-2011, pct. 5.2.9.1
-
Pentru motoarele monofazate, protecția contra suprasarcinilor se face:
- obligatoriu pe conductorul de fază
- obligatoriu pe conductorul neutru
- opțional pentru motoare mai mici de 1,1 kW
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: a) obligatoriu pe conductorul de fază
La motoarele monofazate, protecția la suprasarcină se face cel puțin pe conductorul activ nelegat la pământ, adică pe fază. Pe neutru nu e obligatorie, iar normativul nu prevede vreo scutire pentru motoarele sub 1,1 kW.
Sursa: Normativ I7-2011, pct. 5.3.1.7.2.1
-
Pentru un circuit trifazat cu patru conductoare de aluminiu cu secțiunea conductoarelor de fază de 35 mm², conductorul neutru are secțiunea minimă de:
- 16 mm²
- 25 mm²
- 35 mm²
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: b) 25 mm²
La aluminiu, neutrul poate fi mai subțire decât fazele doar peste 25 mm² (cu armonici sub 15% și neutru protejat). Pentru faze de 35 mm² Al, anexa 5.32 dă un neutru minim de 25 mm². Valoarea de 16 mm² este cea pentru cupru.
Sursa: Normativ I7-2011, pct. 5.2.4.6.3 și anexa 5.32
-
Prevederile normativului I 7 – 2011 se aplică la proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente:
- protecției clădirilor împotriva trăsnetelor
- minelor și carierelor
- depozitelor de materiale pirotehnice și explozive
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: a) protecției clădirilor împotriva trăsnetelor
I7-2011 cuprinde și protecția clădirilor (structurilor) împotriva trăsnetului, căreia îi e dedicat capitolul 6. Minele și carierele, precum și depozitele de materiale pirotehnice și explozive sunt excluse explicit din domeniul de aplicare.
Sursa: Normativ I7-2011, pct. 1.2 lit. b și d; cap. 6
-
Prevederile normativului I -7 – 2011 se aplică la proiectarea, execuția și exploatarea:
- instalațiilor tehnologice, ca instalații electrice pe utilaj
- instalațiilor electrice de la bordul navelor și al platformelor marine, fixe și mobile
- instalațiilor electrice pentru iluminatul exterior și similare aferente clădirilor;
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: c) instalațiilor electrice pentru iluminatul exterior și similare aferente clădirilor;
Instalațiile pentru iluminatul exterior aferente clădirilor intră în domeniul de aplicare al normativului. Instalațiile tehnologice pe utilaj și cele de la bordul navelor și al platformelor marine sunt excluse explicit.
Sursa: Normativ I7-2011, pct. 1.1 lit. g și pct. 1.2 lit. a și i
-
Protecția de supracurent prevăzută pe conductorul neutru trebuie să producă deconectarea:
- conductoarelor de fază
- numai a conductorului neutru
- nu se prevede protecție de supracurent pe conductorul neutru
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: a) conductoarelor de fază
Când neutrul are secțiune mai mică decât fazele, pe el se pune protecție la supracurent. Aceasta trebuie să deconecteze conductoarele de fază (împreună cu neutrul), nu numai neutrul. Deconectarea doar a neutrului ar lăsa receptoarele sub tensiune, cu risc de supratensiuni pe faze.
Sursa: Normativ I7-2011, pct. 4.3.4.2.1 lit. b
-
Protecția la supracurenți a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune se realizează prin :
- separatoare
- întreruptoare manuale
- întreruptoare automate care permit întreruperea curenților capacitivi
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: c) întreruptoare automate care permit întreruperea curenților capacitivi
Bateriile de condensatoare se protejează cu aparate capabile să întrerupă curenți capacitivi, cum sunt întreruptoarele automate potrivite (sau siguranțele fuzibile). Separatoarele nu întrerup curenți de sarcină sau de defect, iar întreruptoarele manuale nu asigură protecția la supracurenți.
Sursa: PE 102/1986
-
Protecția la supracurenți a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune se realizează prin :
- întreruptoare manuale
- siguranțe fuzibile
- separatoare
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: b) siguranțe fuzibile
Protecția la supracurenți a bateriilor de condensatoare de joasă tensiune se poate face cu siguranțe fuzibile (sau cu întreruptoare automate). Separatoarele și întreruptoarele manuale nu sunt aparate de protecție.
Sursa: PE 102/1986
-
Protecția motoarelor electrice împotriva întreruperii sau scăderii tensiunii de alimentare și restabilirea ei ulterioară se prevede:
- la motoarele cu puteri peste 5 kW
- dacă o întrerupere a sursei de alimentare sau o scădere a tensiunii poate produce o condiție periculoasă, o deteriorare a mașinii sau afectarea activității în curs de desfășurare
- la motoarele cu puteri peste 10 kW
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: b) dacă o întrerupere a sursei de alimentare sau o scădere a tensiunii poate produce o condiție periculoasă, o deteriorare a mașinii sau afectarea activității în curs de desfășurare
Protecția la lipsă sau scădere de tensiune nu depinde de puterea motorului. Ea se prevede atunci când întreruperea sau scăderea tensiunii poate crea o situație periculoasă, poate deteriora mașina sau poate afecta activitatea în curs.
Sursa: Normativ I7-2011, pct. 5.3.1.7.3
-
Protecția motoarelor împotriva încălzirilor anormale trebuie să fie asigurată, de regulă, pentru fiecare motor a cărui putere nominală este mai mare de:
- 2 kW
- 3 kW
- 0,5 kW
Vezi răspunsul și explicația
Răspuns corect: c) 0,5 kW
Protecția împotriva încălzirilor anormale se asigură pentru fiecare motor cu puterea nominală mai mare de 0,5 kW. Excepție fac aplicațiile la care oprirea automată nu e admisă, de exemplu pompele de incendiu, unde se dă doar semnal de avertizare.
Sursa: Normativ I7-2011, pct. 5.3.1.7.2